Video Octavian Berceanu, la Interviurile Digi24.ro: Au apărut niște pirați ai deșeurilor. Mafia, foarte bine conectată la clasa politică

Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu, a vorbit la Interviurile Digi24.ro despre problema deșeurilor ilegale care ajung în România, despre exploziile de la Petromidia și Azomureș și cum poate afecta sănătatea populație un astfel de incident, dar și despre dosarul Roșia Montană și Ordonanța de Urgență pentru împușcarea urșilor.

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Exploziile de la Azomureș și Petromidia

• Când vorbim de explozii și incendii care au ca sursă zeci de tone de carburant avem o problemă de mediu.
• Noi facem referire la calitatea aerului pe care îl respirăm, dar calitatea aerului în straturile superioare este deteriorat.
• Trebuie să monitorizăm modul în care aceste companii mari își întrețin instalațiile. În cele două cazuri sunt accidente la instalații.
• Din fericire, învâțăm repede din greșile chiar dacă ele se țin lanț. Ne apucăm să facem controale mult mai amănunțite referitor la modul în care aceste instalații mari care au pericol de explozie funcționează.
• Câteodată avem un Dorel care lucrează acolo, omite lucruri și în general acestea sunt motivele pentru care au loc explozii.
• Poate au început să dispară și profesioniștii care mențin aceste instalații în funcțiune la parametri normali.
• Avem un program în care facem investigații pe toate aceste instalații mari în România. Sunt aproape 300 de instalații care funcționează și care au un pericol mare de explozie. Trebuie să vedem modul în care și cei care sunt la conducerea acestor instituții își îndeplinesc atribuțiile.
• Avem niște măsuri de siguranță impuse, echipamente de intervenție rapidă, avem senzori în toate aceste instalații care declanșează alarme și opresc instalațiile. Trebuie să vedem dacă sunt în parametri normali.

Berceanu: Garda de Mediu nu are niciun echipament de măsurare a poluării

• Ce putem face atunci când avem degajări de fum? Dacă se întâmplă pe timpul nopții, nu aerisim la prima oră.
• Alertele transmise de autorități sunt în toate țările civilizate. Este normal să avem un stat solid care să ne țină în siguranță și să ne anunțe când se întâmplă așa ceva.
• Ce trebuie să vedem noi? Cum funcționează anumite autorități ale statului care se ocupă de verificările impuse. Acolo sunt potențialele surse pentru explozii, deversări necontrolate, fel și fel de incidente.
• Trebuie să ai la îndemână unelte dacă vrei să intervi rapid.
• Peste tot în lumea civilizată au unelte. Garda de Mediu nu are niciun instrumente de măsurare ceea ce ne reduce capacitatea de reacție și de a verifica foarte bine ce pericole sunt în teren.
• Mă refer la laboratoare mobile care să ne citească contaminări ale aerului, ale solului. Niciodată Garda de Mediu nu a avut asemenea instrumente pe care le au toate țările civizilizate din lume.
• Pentru poluarea aerului sau apei avem laboratoarele Agenției pentru Proecția Mediului, dar noi ne mișcăm mult mai repede. Acolo unde nu avem catastrofe vizibile, dar trebuiesc constatate sau să facem anchete nu avem această posibilitate.
• Am discutat cu ministrul aceste aspecte. Este de acord cu nevoia Gărzii de a avea astfel de echipamente. Sper să le luăm prin fondurile din PNRR.
• Nu avem încă personal suficient specializat. Nu avem un număr de oameni. Avem 450 de comisari. Suntem un fel de poliție locală de sector, de la nivelul mării până în vârful muntelui. Și trebuie să ne ocupă de biodiversitate, de mica poluare, de importurile de deșeuri, de punctele vamale, de cei 80.000 de jucători pe piața industrială care au impact și avem doar 450 de comisari.

De ce a ajuns România groapa de gunoi a Europei

• Importăm foarte multe deșeuri. Am văzut discutându-se despre deșeuri mai mult în ultimele luni. La fel și despre poluare.
• Deșeurile generează foarte multă poluare. Ajung să polueze sute și mii de ani solul, aerul și pânza freatică.
• Presiunea deșeurilor a crescut în ultimii 2 ani de zile după ce China și câteva țări din Asia au refuzat să mai primească deșeuri. Containerele cu marfă veneau în Europa, erau descărcate, iar la întoarcere erau încărcate cu deșeuri.
• China a refuzat să mai primească și presiunea a crescut pe țările est-europene. Europa s-a trezit cu un volum mare de deșeuri. Și unde poți să scapi mai repede? Pe distanța cea mai scurtă, unde există vid legislativ, unde există o mafie a deșeurilor. Și aici vorbim de România, Bulgaria, Turcia, Moldova.

Cine face parte din mafia deșeurilor și cum funcționează

• Prima caracteristică a mafiei deșeurilor este că nu e la vedere. A doua, a fost foarte bine conectată cu clasa politică. 
• Trebuie să ne uităm că deșeurile aduse în România sunt deșeuri greu neutralizabile. Dacă te costă 500 de euro-1000 de euro neutralizarea este mult mai ușor să îl aduci în România cu 250 de euro.
• Trebuie să ne uităm cum de intră în țară. Se trece vama foarte ușor din vestul Europei. Avem introducerea în țară prin vămi, prin zona Constanța. Acolo poate nu sunt suficiente scanere fixe. Toate țările au, noi nu avem. De ce? Și întrebarea asta și-o pune și Interpolul.
• De ce nu avem o evidență foarte clară a depozitelor de deșeuri? Fiecare comună și-a ascuns un depozit la margine.
• Este foarte ușor să te scapi de deșeuri în balastiere și apoi să pui ceva pământ deasupra.
• Trebuie să vedem ce angajați ai unor instituții ale statului au facilitat aceste depozitări.
• Am avut câteva experiențe pe introducerea deșeurilor textile. Figurau pe actele emise de alte state ca deșeuri, în țară ajung ca produse second-hand. O parte mică ajunge să fie vândută, o altă parte ajunge în cuptoarele de cogenerare de la fabricile de ciment și o altă parte este vândută în baloți de 30 de kg cu 10 lei. Cel care cumpără sortează niște haine de acolo, iar restul sunt aruncate în albiile râurilor. Când avem ploaie, vedem toate aceste deșeuri aduse de ape.
• Actele sunt schimbate fix la intrarea în țară. Se emit din afară două seturi de acte, acolo sunt deșeuri pur și simplu, pentru transportul care trece prin Europa, iar când intră în România apar ca haine second-hand în acte.
• Importul de deșeuri este interzis. Excepție fac deșeurile care merg să fie valorificabile, adică merg pe incinerare, merg pe producția de fibră, merg pe producția de aluminiu, sau pe alte zone, de cauciuc de exemplu. Dar sub umbrela acestor companii care fac reciclare sau au instalații, sub această umbrelă apar niște pirați ai deșeurilor care folosesc numele companiilor pentru a le introduce în România.
• Încercă msă destructurăm aceste organizații de crimă organizată. Reușim să trimitem înapoi deșeurile, iar unde nu putem merge cu urmărirea penală.

Cât câștigă mafia deșeurilor

• La un container de 20 de tone de deșeuri greu reciclabile sunt undeva la 200 de euro pe tonă. La un container de textile sunt undeva la 10.000 de euro pe container.
• Pentru o tonă de deșeuri care ajunge la incinerare într-o fabrică de ciment, sute de euro, unde avem un flux controlat al emisiilor, asta e important. Ne interesează partea de mediu. Avem niște emisii controlate? Sunt niște filtre care diminuează cu 90%? Sunt, dar am descoperit și instalații care ocolesc aceste filtre. 
• Din acest motiv vrem să întărim legilsația și să ducem contravențiile în zona penală, să fie pedepse cu închisoarea.

Deșeurile, problemă de securitate națională?

• Volumul de deșeuri este considerabil. Sunt cantități mari pe care nu le detectăm. Presiunea pe granițele României este foarte mare.
• Din punctul meu de vedere reprezintă o problemă de siguranță națională. Sunt deșeurile și presiunea externă ca să ajungă aceste deșeuri ilegal în țară, și avem o presiune fatastică pe poluarea produsă de noi, în România.
• Că vorbim de deversări, gropi de gunoi, inexistența unui sistem de management național al deșeurilor, din toate punctele de vedere, reprezintă o problemă de siguranță națională.
• Peste 20.000 de români mor în fiecare an din cauza poluării. Pentru deșeuri și poluare nu avem vaccin.

Unde ajung deșeurile toxice și radioactive

• Unde ajung deșeurile radioative? Sunt presiuni pentru a fi îngropate în mine? Tot timpul a fost o presiune cu aceste deșeuri periculoase, deșeuri radioactive, care au un grad de distrugere a ADN-ului foarte mare. Deșeurile astea probabil în trecut, au ajuns și în România și cumva a fost liniște. 
• Avem deșeuri industriale moștenite din industria Românească, îngropate, despre care nu știm aproape deloc. 
• Am descoperit un depozit de 180 de tone, lângă București, pesticide, care au făcut obiectul unor tranzacții dubioase, care sunt acum sub sigiliul IGPR-ului.
• Nu știm încă ce se ascunde din vechea industrie a României în aceste mine, în unele din locații.
• Dacă intruduci într-o mină și o inunzi, care este posibilitatea să demonstrezi? Este foarte greu și într-o balastieră să îți dai seama că acolo sunt îngropate deșeuri.
• Trebuie să ne dotăm cu aparatură și să găsim dacă avem contaminări importante și să intervenim în neutralizarea lor, neutralizare care costă foarte mult. 

Cum ajung deșeurile în natură sau îngropate în pământ

• Cu ce începe reciclarea? Cu sortarea deșeurilor în casă. Poți să ai trei, patru coșuri de gunoi unde să pui într-o parte dozele, într-o parte sticla și în una PET-urile de plastic. Asta e primul pas. Mulți dintre noi nu îl fac. Când te duci afară și îți iei 500 de euro amendă, în cât timp înveți?
• Eu zic că românii pot să învețe în cateva ore, zile, luni, dacă au și o structură care să ia deșeurile și să le valorifice.
• Pasul următor înseamnă că l-ai dus afară, la poartă, unde vine mașina de gunoi și ridică pe fracții. În câte locuri din România se întâmplă să nu le ia la grămadă?
• Le ridică și le duc pe benzi de sortare. Avem capacitate pentru a acoperi producția noastră de deșeruri prin benzi de sortare doar de 10%.
• Sortarea nu se produce de facto. În afară, 10% se aruncă pe groapă și 90% se sortează. La noi e fix invers.
• Noi nu avem nici investiori și operatori care să producă ceva din deșeurile reciclate și să ia aceste deșeuri. Tebuie introduse într-o economie circulară. Le-ai sortat, tu salubrist, și ce faci mai departe cu ele? Le duci înapoi pe groapa de gunoi.
• Tu cetățean ai sortat, dar nu ai un efect. În capătul celălalt al lanțului nu există un efect. 
• Legislație: taxe vs. tarife. În România nu funcționează acest principiu să plătești pentru cât arunci. Avem taxe zero. Indiferent cât arunci, sortezi sau nu, tu plătești aceeași sumă. Și primăria plătește din bani tăi mult mai mult pentru stațiile de sortare și pentru operatorii de salubritate.
• Ca să dai amenzi pentru circulație ai nevoie de șosele. Noi nu avem aceste șosele ale deșeurilor. Noi nu avem trasabilitate a deșeurilor. Când nu ai, apare mafia deșeurilor, bani negri, corupție, boli și morbiditate din cauza distrugerii mediului.
• Există legislație și nu e respectată, există fonduri europene care au venit în România și banii au fost pierduți. Când i-am investit ne-am trezit cu gropi de gunoi în vârful muntelui. Avem și alte instituții ale statului care ar trebui să se uite cum au fost cheltuiți acești bani.
• Suntem în al 12-lea ceas. Ce avem de făcut? Infrastructură de sortare.
• În București am dezvoltat zone de depozitare a gunoiului în zona metropolitană. Trebuie să le construim în afara zonei metropolitane, dincolo de centura verde a Bucureștiului.
• Avem nevoie de facilități de transport rapid. Dacă stai vara în trafic pe șoșeaua de centură cu mașinile care transportă gunoiul vei avea o groapă de gunoi mobilă. Primul lucru care trebuie să îl facem e sortarea. Una e să transporți mai puține deșeuri organice și alta e să transporți întregul volum.
• Este nevoie de campanii de informare pentru cetățeni. Nu avem o cultură civică. 

Despre Roșia Montană

• Pot spune că Roșia Montană e ok așa cum este ea acum, fără să fie exploatată. 
• Ce au făcut până acum decidenții politici, până de curând, au produs beneficii unei companii prin afirmațiile lor pe piața bursurieră. 

Despre OUG pentru împușcarea urșilor

• Împușcarea ursului e ultimul lucru pe care ni-l dorim. Ursul este un animal inteligent, are un comportament de mimetism față de comportamentul nostru, ne poate citi emoțiile, stă cuminte să îl hrănești, din păcate. Asta îi facilitează accesul în zona urbană, în zona care nu e mediul lui, dar îl face să fie un supraviețuitor.
• Există însă momente în care deciziile se iau într-o secundă. A intrat ursul peste tine în curte, dintr-un motiv sau altul devine agresiv și atunci e un pericol. Poți să faci tranchilizarea ursului și să îl scoți din arealul respectiv. Este de dorit să îl tranchilizezi.
• În realitate, în multe locații ursul este momit și hrănit în apropierea localităților. Uneori este hrănit de turiști, dar sunt și alții care hrănesc având alte interese și asta este foarte clar.
• Când ai epuizat toate alternativele poți să intervi și să ucizi animalul. Dar astea sunt momente foarte rare. Până a ajunge în punctul să apeși pe trăgaci ai foarte multe posibilități de a evita acel moment.
• Când am spus că am suspiciuni legat de ursul Arthur am spus că am suspiciuni legate de monitorizare. Ursul nu vine din vârful muntelui și aleargă, aleargă până îți intră în curte. Poate am făcut goană la urs ca el să ajungă în zona asta să avem motive și îngrijorări fabricate. Am hrănit ursul în proximitate pentru că am câștiat bani din fotografierea ursului și poate chiar și din vânătoare când avem un exemplar mare și am dat vina pe o ursoaică care a provocat pagube.
• Trebuie să privim cu lucididate și să găsim soluții care există deja pe piață. Să vedem care sunt motivele care îi fac pe urși să migreze spre zona urbană. Dacă vrem să relocăm un urs nu avem o hartă a habitatelor unde putem să ducem un exemplar.
• Găsim oameni sau asociații care hrănesc aceste animale și normal că avem incidente. Avem multe lucruri de învățat dacă îi cercetăm comportamentul și dacă avem oameni deștepți care fac aceste politici și nu niște interese de vânătore.