Sari la conținut

PNL a atacat la CCR a doua lege a Justiției

Liberalii au depus, vineri, o sesizare la Curtea Constituţională împotriva modificărilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. PNL acuză încălcarea dreptului la iniţiativă al parlamentarilor, încălcarea autonomiei Camerelor Parlamentului, înfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea magistraţilor şi eliminarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete.

161214_COTROCENI_CONSULTARI_PNL_07_INQUAM_Octav_Ganea_

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

„Coaliţia şi-a dorit o adoptare rapidă, o dezbatere fără fond, ca să spun aşa, cu privire la această lege, prin urmare au rezultat vicii de neconstituţionalitate (...) Suntem optimişti. Cred că CCR va avea o misiune uşoară, am oferit suficiente de multe argumente tehnice”, a declarat senatoarea PNL Iulia Scântei.

Liberalii arată că modul în care a fost făcută modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară a încălcat dreptul la iniţiativă legislativă al deputaţilor sau al senatorilor, dar şi principiul autonomiei Camerelor Parlamentului.

Argumentele aduse de PNL în sprijinul acuzaţiei de încălcare a autonomiei parlamentare sunt:

- Biroul Permanent al fiecărei Camere a sesizat în fond, pentru elaborarea raportului, o Comisie comună specială; sesizarea unei comisii comune este posibilă doar de către Birourile Permanente ale celor două Camere reunite în şedinţă comună şi nu de fiecare birou permanent în mod succesiv în funcţie de camera sesizată;

- Amendamentele au fost formulate de către senatori în cadrul dezbaterii de la Camera Deputaţilor şi de către deputaţi în cadrul dezbaterii de la Senat; împrejurarea că deputaţii care au depus amendamente în cadrul dezbaterii de la Senat nu au fost primiţi să le susţină pe motiv că nu au dreptul să participe la lucrările unei camere ai cărei membri nu sunt, este cea mai bună dovadă a faptului că dreptul de a formula amendamente al parlamentarilor nu se poate exercita în acest mod;

- Votul exprimat în cadrul Comisiei comune speciale de către senatori a avut loc în cadrul dezbaterii de la Camera Deputaţilor cu privire la amendamente şi pe raportul acestei comisii şi, similar, votul exprimat în cadrul Comisiei comune speciale de către deputaţi a avut loc în cadrul dezbaterii de la Senat.

PNL mai arată că legea criticată introduce prevederi noi ce alcătuiesc Secţiunea 21 - Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, introdusă după articolul 88, care prevăd înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie având o competenţă materială după calitatea persoanei (judecător sau procuror, inclusiv judecator sau procuror militar si membri ai Consiliului Superior al Magistraturii). 

Înfiinţarea acestei secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie are ca efect eliminarea din competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie – DNA, a cercetării infracţiunilor de corupţie, a infracţiunilor asimilate şi în legătură directă cu acestea, comise de către judecători, procurori, respectiv de către membrii CSM”, arată liberalii în sesizarea trasnmisă Curţii Constituţionale.

Ei susţin că nu este justificată diferenţa de tratament juridic cu privire la organizarea şi funcţionarea acestei secţii prin raportare la organizarea şi funcţionarea celorlalte structuri din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ cu atribuţii similare, chiar dacă nu identice (urmărirea penală pentru anumite persoane şi pentru anumite fapte considerate a fi de o importanţă deosebită încât să necesite organizarea unei secţii sau a unor direcţii speciale în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ).

De asemenea, PNL critică şi eliminareal avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea statelor de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete.

„Dimensionarea instanţelor şi parchetelor reprezintă un element esenţial pentru buna funcţionare a acestora, dar şi pentru asigurarea independenţei funcţionale a acestora. Transferul puterii de decizie în totalitate către ministrul justiţiei, factor politic, reprezintă o reală ameninţare la adresa independenţei justiţiei”, mai argumentează PNL.

Senatul a adoptat miercuri cu 80 voturi „pentru”, 28 de voturi „împotrivă” şi o abţinere în calitate de cameră decizională, proiectul de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, fără ca în plen să fie făcută vreo modificare în plus faţă de varianta votată în comisia specială.

Faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor, la Senat au fost aduse mai multe modificări privind secţia specială pentru investigarea magistraţilor, care a primit puteri sporite.

Comisia specială pentru legile justiţiei a adoptat un amendament prin care acordă puteri sporite nou înfiinţatei secţii de investigare a magistraţilor, astfel încât această structură va putea să cerceteze toate infracţiunile săvârşite de procurori şi judecători.

„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie care are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se arată în amendamnetul adoptat de comisia specială.

În varianta votată de Camera Deputaţilor, secţia specială avea competenţa de a investiga doar unele infracţiuni săvârşite de magistraţi, nu toate infracţiunile, aşa cum a decis comisia specială.

O altă noutate introdusă de comisie a fost prevederea că secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care alături magistraţi sunt cercetate şi alte persoane.

Comisia a mai decis ca secţia pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie să fie condusă de un procuror şef secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, iar ambii să fie numiţi în funcţie de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, conflictele de competenţă apărute între secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ar urma să fie soluţionate de către procurorul general al României.

Proiectul de modificare a legii 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptat de plenul senatului, în calitate de for decizional.