Raport IPP. Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent

Raportul Institutului pentru Politici Publice (IPP) aduce argumente pentru ca organizația neguvernamentale să lanseze critici publice la adresa activității aleșilor.

Sunt criticate în continuare:

- calitatea proiectelor actelor normative inițiate de parlamentari, dar și excesul de inițiative aparținând Guvernului (93% din inițiativele adoptate în 2013 au aparținut Guvernului);

- fenomenul absenteismului cronic alimentat de faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, votanții - deși informați asupra celor care lipseau de la Parlament - i-au votat în continuare (unii obținând scoruri electorale foarte mari);

- abuzul procedurii de adoptare tacită, lipsa interesului Parlamentului de a exercita control eficient asupra Executivului;

- tolerarea (chiar încurajarea, funcție de interes) practicii migrației politice, în pofida declarațiilor publice aparent dezaprobatoare ale liderilor partidelor.

Raportul IPP atrage atenția, și cu acest prilej, că, în prezent, o parte din cetățenii României sunt complet nereprezentați în Parlament după ce s-au vacantat și în acest prim an de mandat nouă locuri în legislativ - trei la Senat și șase la Camera Deputaților. Guvernul ignoră obligația pe care o are de a organiza alegeri în aceste colegii vacante.

„Din păcate pentru credibilitatea Parlamentului și de fapt pentru calitatea actelor normative a acestui important for, continuă și în acest mandat exemplele de parlamentari numiți în poziții – cheie și ulterior fost reținuți/arestați”, atrage atenția IPP.

Organizația dă exemplul condamnăriilor președintelui Comisiei juridice din Senat, Tudor Chiuariu, PNL potrivit deciziei definitive luate în 24 ianuarie de ÎCCJ.

„Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent la finalul primului an de mandat: cel mai recent exemplu este cel al fatidicei zile (seri) de 9 decembrie 2013, în care unii deputați din Comisia juridică s-au retras într-o ședință paralelă pentru a dezbate și a da raport asupra unor proiecte de lege cu o miză semnificativă, precum proiectul legii minelor sau proiectul legii privind amnistia și grațierea”, se arată în documentul de prezentare a raportului.

„Parlamentul continuă practicile de îndepărtare a reprezentanților societății civile și ai presei în momente-cheie din procesul de adoptate a unor legi importante. Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ începe deficitar și în acest mandat iar procedurile prin care cetățenii interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate sunt nefuncţionale, ne-existând un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza”, atrag atenția reprezentanții IPP

Potrivit acestora, pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.

Raportul integral, aici.