Surse: Ciolacu vrea desființarea unor instituții, reducerea numărului de șefi și amânarea unor investiții. Ce măsuri propune PNL

Data actualizării: Data publicării:
cioalcu si bolos pe hol la guvern
Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Foto: INQUAM Photos/George Călin

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, discută cu premierul Marcel Ciolacu despre noile măsuri fiscale. PSD și PNL nu au reușit nici până în acest moment să ajungă la un acord în ceea ce privește modificările pe care ar trebui să le adopte Guvernul în această săptămână. Potrivit surselor Digi24, liberalii vor să reducă numărul de secretari de stat și să elimine voucherele de vacanță pentru unii bugetari. De asemenea, aceștia nu sunt de acord cu taxarea cu 1% a locuințelor mai scumpe de 500.000 de euro și cu eliminarea facilităților fiscale pentru IT. Rareș Bogdan a afirmat luni că nu se poate veni cu taxe care să împovăreze proprietarii sau sistemul privat. „Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte”, a spus prim-vicepreședintele PNL. Pe de altă parte, printre mai multe măsuri propuse, premierul Marcel Ciolacu vrea reducerea cu 30% a numărului de secretari și subsecretari de stat, reducerea funcțiilor de conducere la 8% din numărul total de funcții publice și reducerea cu 50% a consilierilor directorilor generali și directorilor generali adjuncți ai companiilor de stat/locale.

Măsurile cerute de Marcel Ciolacu 

Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare cerute de premierul Marcel Ciolacu, potrivit surselor Digi24.ro: 

  1. Crearea cadrului legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri (exemplu achiziția de medicamente necesare funcționării spitalelor de către Consiliile Județene în parteneriat cu spitalele din județ și testarea unor proiecte pilot);
  2. Reducerea cu 30% a numărul de secretari de stat/subsecretari de stat;
  3. Reducerea numărul de funcții de conducere de la 12%, în prezent, la 8% din numărul total de funcții publice;
  4. Pentru situațiile în care normativele de personal nu permit aplicarea acestora pentru constituirea serviciilor, direcțiilor și direcțiilor generale exemplu sănătate, educație, apărare națională etc. Obligația se aplică în privința funcțiilor de conducere, respectiv un procent de funcții de conducere de maxim 8%;
  5. Acordarea voucherelor de vacanță numai pentru funcționarii publici cu un venit sub nivelul salariului brut de 10.000 lei;
  6. Comasarea/ desființarea instituțiilor subordonate Ministerelor/Guvernului/Parlamentului după regula generală: ”Fiecare minister are în teritoriu la nivel național/județean o sigură autoritate națională/deconcentrată” și reduce cheltuielile de personal și funcționare cu minim 15%. Impact pe digitalizare și pe simplificarea procedurilor;
  7. Descentralizarea serviciilor publice de la nivel central către autoritățile publice locale acolo unde este posibil: sport, cultură, direcțiile de sănătate publică, direcțiile județene sanitar-veterinare, inspectorate școlare și trecerea lor în subordonarea/coordonarea/autoritatea autorităților publice locale;
  8. Suspendarea pe o perioadă de un an de zile a programelor de investiții finanțate exclusiv din fonduri ale bugetului de stat de tipul: săli de sport, cămine de cultură, bazine de înot, complex sportiv, săli polivalente etc. pentru proiecte aflate în stadiu de organizare a procedurilor de achiziție publică;
  9. Stabilirea de limite pentru deschiderea de credite bugetare lunar pentru cheltuieli de personal, materiale și servicii și investiții numai în limita evoluției lunare a soldului deficitului bugetar;
  10. Instituțiile publice de subordonare centrală/locală aflate sub autoritatea/ coordonarea/ subordonarea autorităților centrale/locale trebuie să aibă un număr de peste 50 de posturi ocupate, cu atribuții care nuse suprapun cu ale altor instituții/autorități publice. Eventuala comasare a instituțiilor publice existente trebuie să conducă la o reducere a cheltuielilor de personal și funcționare cu 15% și a numărului de posturi efectiv ocupate de 50%;
  11. Reducerea cu 50% a consilierilor directorilor generali și directorilor generali adjuncți ai companiilor de stat/locale;
  12. Limitarea indemnizațiilor (componentă fixă) la membrii Consiliilor de Administrație/ Supraveghere/ Conducere la nivelul echivalent a 1,5 salariului mediu brut pe ramura de activitate unde își desfășoară activitatea compania, dar nu mai mult decât indemnizația lunară brută a unui secretar de stat.
  13. Desființarea institutelor de cercetare/institutelor autonome care nu sunt relevante în actualul context socioeconomic (exemplu INCD Turism, Institut de cercetare în domeniul muncii și protecției sociale, Institutul Levantului);
  14. Comasarea/absorbția/reorganizarea regiilor autonome/departamentelor de stat care nu se justifică pentru funcționare autonomă/independentă. Comasarea trebuie să aibă ca rezultat reducerea cu 15% a cheltuielilor de personal și funcționare și o reducere cu 15% a posturilor efectiv ocupate;
  15. Actualizarea redevențelor ADS (300 ha în administrare, redevențe 2,5 mil lei/semestru) și ANIF;
  16. Comasarea unor societăți comerciale/companii ale statului român/agenții cu profil de activitate similară (exemplu fRADIOCOM, Societatea Română de Radiodifuziune).

Elena Crângașu, jurnalist Digi24: Conducerea PNL - președintele, secretarul general și prim-vicepreședinții - sunt într-o ședință în care discută despre măsurile fiscale mult așteptate. Se poartă de câteva luni discuții. După această ședință, ministrul finanțelor din PNL, Marcel Boloș, va merge la Guvern, unde, spun sursele Digi24, se va întâlni cu premierul Marcel Ciolacu și va prezenta aceste propuneri ale PNL, cât și impactul măsurilor, ca mai apoi, după această întâlnire, să aibă loc și o ședință a Coaliției pentru a vedea dacă astăzi vor ajunge la un numitor comun. 

Din informațiile pe care le avem, în această săptămână ar trebui să ia o decizie cu privire la aceste măsuri care au fost anunțate pe surse și de aceea au și bulversat mediul de afaceri. 

PNL propune, potrivit informațiilor obținute de Digi24, mai puțini șefi în administrația publică și comasarea instituțiilor care au un rol similar. Un exemplu ar putea fi la Ministerul Muncii, spun surse, acolo unde sunt 4 instituții ce vor fi transformate întru-una singură. De asemenea, cu 20% mai puțini secretari de stat. Liberalii vor și mai puțini membri în consiliile de administrație. Totodată, în ceea ce privește cheltuielile pe care le fac instituțiile publice, aici ar putea exista o limitare. De exemplu, la abonamentele de telefonie sau alte consumabile. Apoi, neacordarea de vouchere de vacanță pentru bugetarii care au peste 10.000 de lei. 

Liberalii nu sunt de acord cu taxarea cu 1% a locuințelor mai scumpe de 500.000 de euro, propunere înaintată de social-democrați. 

De asemenea, potrivit surselor, PNL nu e de acord cu eliminarea facilităților fiscale pentru IT, chiar dacă ar fi introdus un prag de la care cei care lucrează în domeniu să plăteasca și impozitul de 10%. 

Rareș Bogdan: Sunt persoane care plimbă niște mape în administrație. Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte

Prim-vicepreşedintele Rareş Bogdan a afirmat, luni, că actuala coaliţie trebuie să vadă ce restructurări face şi de unde taie cheltuielile, precizând că sunt persoane „care plimbă nişte mape” în administraţia centrală mai ales. El a menţionat că nu se poate veni cu taxe care să împovăreze proprietarii sau sistemul privat. „Cu un stat gras nu poţi să mergi înainte. Iar statul român este un stat foarte gras”, a conchis liderul liberal. 

„În primul rând trebuie să vedem ce restructurări facem şi de unde tăiem cheltuielile, pentru că, înainte de a împovăra, pentru că orice am spune, asta este, trebuie să vedem ce putem restructura şi cum putem să fim mai chivernisiţi, cum putem strânge cureaua, cum putem să eficientizăm sistemul public, unde sunt persoane care plimbă nişte mape şi ar trebui văzut exact ce fac, mai ales în administraţia centrală”, a declarat Rareş Bogdan conform News.ro. 

El a precizat că trebuie lămurită şi chestiunea cu proiecţiile făcute de Ministerul Finanţelor.  

„În afară de chestiunile astea, şi aşteptăm să vedem un plan extrem de clar, trebuie să ne lămurim cu diversele proiecţii făcute de Ministerul Finanţelor împreună cu specialiştii de la Cancelaria primului-ministru, cu privire la proiecţia privitoare la aducerea mai multor bani la buget, să vedem de unde se aduc aceşti bani, să vedem cât este acea gaură care nu a fost recunoscută în aprilie - mai sau martie – aprilie, şi care iată că există, şi aflăm de la o zi la alta că este din ce în ce mai mare. Trebuie să vedem cine a greşit, cine a făcut o proiecţie bugetară greşită, pe ce s-a bazat, de ce s-a bazat pe o anumită încasare la impozitul pe profit, spre exemplu, şi este mult mai mică pentru că înainte cu un an încasările din impozitul pe profit au fost generate în special de zona de energie”, a explicat Rareş Bogdan. 

El a menţionat că actuala Coaliţie trebuie să îşi respecte promisiunile făcute, printre care se află şi faptul că nu va creşte taxele. 

„Trebuie să vedem exact cum putem face să ne respectăm promisiunea, pentru că această coaliţie, atunci când s-a constituit, a promis două mari chestiuni sau trei mari chestiuni. Prima - stabilitate într-o graniţă cu un război în desfăşurare. De asemenea, reforme şi că nu vom creşte taxele. Păi ce facem? La un an şi opt luni venim cu măsuri care dau peste cap sistemul privat? Nu putem să facem acest lucru şi cred că trebuie să analizăm extrem de serios. 

Sigur că pot înţelege că anumite facilităţi care au fost date de-a lungul timpului, anumite excepţii, trebuiesc sau pot fi scoase. Trebuie să înţelegem acest lucru, dar nu putem să venim cu taxe care să afecteze proprietarii, care să fie atac la proprietate la 33 de ani de la Revoluţie, atac la proprietate mai puternic decât l-a săvârşit Ion Iliescu în anii ‘90, când a refuzat restituirea proprietăţilor. 

Nu putem să venim cu taxe care să împovăreze sistemul privat, care deja este supra-împovărat şi care deja gâfâie din cauza unui sistem bancar deficitar, care refuză împrumutul firmelor private, în special româneşti, sau îngreunează împrumuturile către firme româneşti, către persoane fizice, preferând creditele către stat, care se împrumută într-o veselie la nişte dobânzi foarte mari şi care le dau siguranţă”, a explicat prim-vicepreşedintele PNL. 

El a adăugat că toate aceste chestiuni trebuie analizate. 

„Trebuie să analizăm toate lucrurile acestea, să ascultăm argumentele ministrului Finanţelor, să ascultăm argumentele specialiştilor, să vedem exact ce ne cere Comisia. Chestiunea cu 4,4% deficit (din PIB – n.red.) sigur că poate fi discutată. Vă spun de la Bruxelles. Nimic nu este bătut în cuie definitiv dacă vii cu argumente şi dacă explici situaţia. 

România este o ţară aflată în graniţa unui război, o ţară cheie.... (....) Vă spun din experienţa altor chestiuni discutate de-a lungul timpului, că Bruxelles-ul nu este un bau-bau. Bruxelles-ul ascultă argumente, dar trebuie să te duci cu argumente. Deci trebuie să găsim formulele optime, în special, care să nu afecteze sistemul privat. 

Motorul României poate fi în viitor, în prezent şi viitor, economia privată, privaţii, companiile, atât străine, cât mai ales companiile româneşti care trebuiesc întărite şi trebuiesc ajutate. Deci nu cred că trebuie să ne gândim la creşterea impozitului pe dividende, în niciun caz, la scăderi de plafoane la microîntreprinderi”, a mai declarat Rareş Bogdan.  

Întrebat dacă PNL este de acord cu un impozit de 1% pentru locuinţele mai scumpe de 500.000 de euro, prim-vicepreşedintele PNL a răspuns: „Exclus”. 

De asemenea, el a adăugat că trebuie reduse cheltuielile pentru că România este „un stat gras”. 

„Vreau să văd reducerea cheltuielilor pentru că cu un stat gras nu poţi să mergi înainte. Iar statul român este un stat foarte gras”, a mai declarat Rareş Bogdan.

Editor : A.C.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri