Poate opri un vaccin vechi noul coronavirus? Ce spune cercetătorul român Mihai Netea, care lucrează la acest proiect în Olanda

Data actualizării: Data publicării:
Mihai Netea, cercetator roman in olanda

Poate opri un vaccin vechi, noul coronavirus? Este întrebarea pusă în urmă cu câteva zile de prestigiosul cotidian The New York Times, care îl cita într-un articol pe cercetătoroul român Mihai Netea. Publicația se referă la vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, inventat în urmă cu un secol. Un vaccin ieftin, sigur, ce pare să sprijine sistemul imunitar al organismului inclusiv în lupta cu noul coronavirus.

În Olanda a început un studiu prin care 1.500 de oameni, lucrători medicali, vor fi vaccinați sau revaccinați BCG. Cercetătorul Mihai Netea, profesor de biologie experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, coordonează acest proiect.

„Ceea ce am fi făcut în mod normal într-un an și jumătate am făcut acum într-o lună și jumătate”, a spus Mihai Netea, miercuri seara, la Digi24, referindu-se la acest studiu.

„Speranțele sunt mari”

„Speranțele sunt mari, în sensul că până acum acest vaccin a arătat că poate scădea numărul de boli respiratorii, de infecții respiratorii la copii, la fel și la adulți, cu alte tipuri de virusuri și noi sperăm să avem același rezultat și în cadrul studiului pe care îl facem la personalul medical din Olanda. În acest moment, nu putem spune însă dacă acest vaccin va avea sau nu va avea succes. Bineînțeles, toată lumea speră acest lucru, dar nu putem da niciun procentaj cam cât la sută este șansa să fie de succes”, a subliniat Mihai Netea la Digi24.

În acest moment, sunt mai multe tipuri de schimbări imunologice care au loc în infecția cu noul coronavirus. Sunt anumite componente ale sistemului imun care încep să nu mai meargă bine, încep să fie deficitare. De pildă, limfocitele scad foarte puternic, dar nu numai limfocitele, ci și o anumită componentă a răspunsului împotriva virusurilor, interferonii, care nu lucrează cum ar trebui să o facă. În schimb, are loc o inflamație foarte puternică sistemică, ce poate duce la probleme pulmonare - a explicat profesorul Netea.

„Ceea ce poate face vaccinul BCG, ceea ce sperăm noi să poată face este să contracareze această deficiență imunitară care există la pacienții care fac infecții, în așa fel încât să existe o apărare imună mai puternică, virusul să se multiplice mai puțin ușor, deci să nu poată să se răspândească în corp la fel de ușor și oamenii să facă o boală mai ușoară sau poate chiar să nu o simtă deloc, să nu aibă simptome. Deci fiecare va fi, dacă se întâlnește cu virusul, infectat, dar dacă sistemul imunitar primește un stimulus, în așa fel încât să poată respinge, să poată inhiba mai puternic multiplicarea virală, acest lucru poate duce ca omul respectiv să aibă simptome mai ușoare sau chiar deloc”, a arătat cercetătorul român.

Ce s-a întâmplat în Olanda

În Olanda, a fost o combinație nefericită de evenimente care a dus la actualul bilanț, de peste 28.000 de îmbolnăviri și peste 3.130 de decese din cauza Covid-19. Virusul a început să se răspândească în Italia în momentul în care foartă multă lume era în vacanță la schi. În Olanda este o vacanță în februarie, care de obicei se dă la toate școlile și foarte mulți oameni se duc la schi, fie în Austria, fie în Italia, fie în Elveția.

Ghinionul a făcut ca exact după vacanță, când multă lume s-a întors din Italia, în plus să fie și un carnaval, în sudul Olandei, ceea ce a făcut ca virusul adus din Italia să se răspândească foarte tare. Din acel moment a fost o izbucnire foarte puternică a epidemiei, mai ales în sud, care a luat prin surprindere un pic la început, în primele una-două săptămâni, dar după aceea sistemul s-a repliat și a reușit să prindă toți pacienții și să fie tratați bine. Dar numărul a fost foarte mare - a explicat Mihai Netea.

România a făcut  bine ce a făcut până acum

„Eu cred că România a făcut destul de bine ce a făcut până acum, a impus niște măsuri de izolare socială și de prevenire a bolii la timp, le-a impus, de fapt, mai la timp și într,-un moment mai bun decât Olanda. Și România, și Olanda le-au impus cam în același timp, numai că Olanda era cam cu două-trei săptămâni înainte în cadrul epidemiei. Și în România, și în Olanda, indiferent cât este de bun sau nu sistemul medical, oamenii trebuie să respecte anumite reguli și să asculte de autorități, de indicațiile lor. Ceea ce este bine aici, în Olanda, este că oamenii au respectat acest lucru. Din câte am văzut eu în România, cu anumite excepții, lucrurile au mers bine și acolo, deci din punctul ăsta de vedere, eu nu pot să spun că România a făcut mai rău, dimpotrivă, România are un număr mai mic, la o populație asemănătoare cu Olanda, cred că are de cinci ori mai puțini pacienți și oameni decedați, deci din punctul acesta de vedere, România nu a făcut rău deloc în cadrul epidemiei! Au fost câteva focare, un pic nefericite, dar asta de poate întâmpla oriunde”, a punctat Mihai Netea.

Cum scăpăm de coronavirus?

Ieșirea din pandemie nu are decât două posibilități, spune cercetătorul. Situația cea mai grea ar fi să nu fie niciun vaccin și atunci această situație gravă va dura destul de mult, un an jumătate - doi, până când o bună parte din populație își va crește rezistența la virus.

„Noi sperăm, totuși, ca mult mai devreme să avem vaccin și fie către sfârșitul anului, fie - dacă avem mare noroc și de exemplu BCG-ul sau alte vaccinuri (în Statele Unite, în afară de BCG se mai încearcă un vaccin vechi, vechiul vaccin împotriva poliomielitei, se pare că și el ar putea avea aceleași efecte, deci aceste vechi vaccinuri care dau o stimulare puternică a întregului sistem imun vor fi testate amândouă pe termen scurt), dacă avem noroc ca unul din ele să dea rezultate foarte bune, atunci vom avea un vaccin mult mai repede decât ne așteptam. Dacă nu, va trebui să așteptăm vaccinul nou, care va fi standard și care va dura un an, un an și jumătate până îl punem pe piață. În acel moment, lumea va fi vaccinată și epidemia va intra sub control”, a spus profesorul Mihai Netea.

Cât ajută vitamina C în lupta cu virusul?

Despre câtă eficiență ar putea avea vitamina C în lupta cu coronavirusul, prin întărirea sistemului imunitar, cercetătorul a evitat să se pronunțe. „Din păcate nu pot să spun, nu sunt date solide despre acest lucru. Această idee este într-adevăr întâlnită, dar nu în literatura de specialitate. Vitamina C a fost încercată în alte tipuri de infecții, din păcate nu a dat rezultate bune. Nu a făcut nici rău, dar din păcate, nu cred că poate să fie o soluție”, a subliniat cercetătorul.

„Un cadru de viață sănătos, oamenii să aibă grijă de ei, să respecte regulile de igienă - sunt singurele lucruri pe care îl putem face și în afară de asta, pentru prevenire, singurul mod în care prevenirea va putea fi eficientă este prin măsurile de izolare socială”, spune Mihai Netea. „Și printr-un vaccin care, sperăm, se va descoperi cât de curând”, a adăugat profesorul.

Cum va schimba pandemia lumea medicală?

Lumea a văzut că se pot face lucruri foarte eficiente într-un timp foarte scurt, lumea a devenit mai eficientă inclusiv în cercetare. Felul în care tratăm bolnavii se va face probabil un pic altfel, va fi o combinație mult mai mare între a se trata pacienții direct, fizic, între a-i consulta și telefonic sau prin internet - aceste modalități au fost introduse acum și probabil o parte din ele vor persista. Nu complet, pentru că va trebui să vezi un pacient, va trebui să-i ausculți plămânii, inima, dar parte din lucrurile pe care trebuie să le facem acum ne vor învăța să îmbunătățim sistemul medical în viitor, spune Mihai Netea.

Editor : Luana Pavaluca

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri