Oamenii de știință spun au descoperit metoda de a folosi o toxină dintr-o plantă pentru a dezvolta viitoarea generație de antibiotice, care să fie eficiente și în lupta cu bacteriile care au devoltat rezistenţă la tratamentele clasice, scrie The Guardian.
Albicidina este o toxină produsă de un patogen numit Xanthomonas albilineans care atacă trestia de zahăr. Însă substanța este neobișnuit de eficientă și în combaterea bacteriilor, spune un grup de cercetători din Marea Britanie, Germania și Polonia, care încearcă să profite de proprietățile ei.
"Bacteriile din laborator nu au putut dezvolta niciun fel de rezistenţă la albicidină. De aceea suntem atât de entuziasmaţi, deoarce credem că va fi foarte greu pentru bacterii să dezvolte rezistenţă la antibioticele pe care le vom dezvolta din albicidină", spune Dmitry Ghilarov, unul dintre cercetători.
Deși proprietățile albicidinei erau cunoscute, nu s-au putut realiza antibiotice cu ajutorul ei, până în prezent, deoarece nu se știa ce efecte secundare va avea substanța asupra corpului uman. Însă cercetătorii spun că acum au înțeles exact cum acționează toxina.
"Avem acum o înţelegere structurală, putem modifica albicidina pentru a îmbunătăți eficiența ei și proprietățile ei farmacologice", spune Ghilarov.
"Considerăm că este unul dintre cei mai promiţători candidaţi pentru o nouă generaţie de antibiotice, după mulţi ani. Este extrem de eficientă în concentraţii mici şi foarte puternică împotriva bacteriilor patogene, chiar şi a celor rezistente la tratament", spune cercetătorul.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat că rezistenţa la antibiotice a devenit una dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice. Folosirea în exces a antibioticelor a făcut ca bacteriile să se adapteze şi să dezvolte imunitate. Acest lucru are ca efect creşterea costurilor tratamentelor, spitalizări de mai lungă durată şi creşterea mortalităţii.
Un studiu recent arăta că, în 2019, 1,2 milioane de oameni au murit ca rezultat direct al infecţiilor cu bacterii rezistente la antibiotice.
"Problema este că nu există suficiente cercetări pentru dezvoltarea unor noi antibiotice de către companiile farmaceutice. Nu se mai fac bani din antibiotice", spune profesorul Tony Maxwell, specializat în studiul bacteriilor.
"Pentru ca lucrurile să se urnească din loc este nevoie ca guvernele să intervină, aşa cum au făcut şi în cazul dezvoltării de vaccinuri. Trebuie să ofere stimulente ori să dezvolte institute specializate în crearea de antibiotice", spune şi Ghilarov.
Editor : D.R.
