Sociologul Gelu Duminică despre scandalurile din comunitățile rome: Au reușit să învingă statul, aveau AK47 modificat cu permis

Data actualizării: Data publicării:
colaj-violente-romi

Scandaluri violente au avut loc în prima zi de Paște, în cartiere mărginașe, rău famate, din București, Săcele și Ploiești. Polițiștii și jandarmii au fost nevoiți să intervină cu armamentul din dotare, iar în județul Brașov primele forțe care au fost chemate au fost nevoite să se retragă și să aștepte întăriri, după ce au picat în mijlocul unui conflict violent între vecini. Aproape la fel cum s-a întâmplat la Hunedoara, unde primele echipaje au fost depășite numeric și au preferat să se replieze, atunci când au văzut că nici focurile de avertisment nu îi impresionează pe localnicii violenți. 

Sociologul Gelu Diminică a spus că intervenția forțelor de ordine din București a fost una „specifică” și „normală”: „Au pus în aplicare mandatul pe care îl au și sper ca descreierații ăia să primească pedeapsa pe care o merită”.

„De cealaltă parte, toate comunitățile astea în care am avut probleme în ultimele zile, Mimiu din Ploiești, Strachina în Țăndărei, Micro 9 din Hunedoara, toate sunt ceea ce se numesc ghetouri. Din păcate, toți indicatorii de sărăcie sunt la ei acasă. Și de foarte multe ori instituția statului consideră zona aia ca și cum nu există pe hartă”.

Sociologul a amintit că la nivel european există fonduri care permit țărilor membre UE să investească în astfel de comunități, pentru promovarea educației de calitate și reducerea sărăciei: „Asta e prevenția!”

„Forța pumnului este mult mai importantă decât «dialogul intracomunitar coerent bazat pe valori comune»”

„Oamenii ăia de acolo sunt învățați să fie șmecheri, că tupeul ține loc de orice și că prin tupeu își câștigă respectul. Forța pumnului este mult mai importantă decât «dialogul intracomunitar coerent bazat pe valori comune», pentru că oamenii ăia au fost la marginea comunităților dintotdeauna și aici nu vorbim de etnie”, a adăugat el.

Gelu Duminică a atras atenția în acest sens că ceea ce ar trebui să fie prevenție nu este specific comunităților rome, ci ghetourilor: „Nivelul educației e foarte jos, cred că sunt doi în școala aia, care e mare, care au mers la liceu”.

„Acolo, majoritatea termină școala și nu știu să scrie și să citească”, a subliniat sociologul.

Întrebat care ar trebui să fie reacția polițiștilor în astfel de cazuri, în contextul în care unul dintre scandalagii spunea să vină poliția să o „răstoarne”, sociologul a explicat că este vorba despre „puterea legii cu care ei sunt obișnuiți”.

„Vă dau exemplul Țăndărei. Ăia, la nivel local, înainte de carantină, se băteau pe burtă cu polițiștii. Cine avea tupeu să le zică ceva șmecherilor de la Țăndărei? Reușiseră să învingă statul, au transformat un AK47 în armă de vânătoare, pentru care aveau și permis de port-armă. Vă dați seama ce corupție endemică e acolo, câtă protecție au avut ăia? Cărui polițist local nu-i tremurau chiloții pe el, când îl vedea pe șmecherul care nu stă în carantină că stă la masă cu primarul, bătându-se pe burtă? A fost nevoie să vină alți polițiști din altă localitate și Armata ca să se liniștească”, a spus Gelu Duminică.

În urma unei razii la Țăndărei, au fost confiscate 11 arme de foc și 2 neletale de la persoanele intrate în carantină. Potrivit Deutsche Welle, care citează într-un reportaj declarațiile unor martori la acțiunea poliției, armele confiscate sunt puști de asalt Kalasnikov, AK-47, pe care polițiștii și jandarmii le confiscaseră în urmă cu zece ani, la începutul dosarului internațional legat de traficul de carne vie. La finalul procesului însă, după achitarea tuturor inculpaților, armele au fost returnate deținătorilor.

Documentul din 1977 care arăta comunitățile cu probleme. Sunt aceleași după 50 de ani

„În momentul în care poliția de la nivel local oferă protecție, cum Doamne iartă-mă să impună legea? Trebuie să ne uităm unde eșuăm, de ce astfel de cazuri se întâmplă. Niște demenți, altfel nu poți să-i numești, dacă în sfânta zi de Paști ieși cu parii pe stradă. Polițiștii ăia, săracii, nici nu știau ce să facă, să folosească armamentul din dotare sau nu. Pe bună dreptate! Din nou, nu tratați etnic ceea ce nu este etnic. Din păcate, vizibilitatea minorității este mult mai mare”, a adăugat el.

Sociologul a mai spus că într-un document al Partidului Comunist Român din 1977 erau menționate aceste ghetouri cu probleme: „Toate comunitățile în care avem probleme azi erau menționate în documentul ăla! Nimic nu s-a întâmplat în 50 de ani, pentru că sunt tot fără drumuri, fără apă, fără școală de calitate, fără, fără, fără! Cum ați fi vrut să se schimbe oamenii ăia?”

„Oamenii ăia vor exploda, pentru că uităm că avem 4,5 milioane de români care trăiesc în sărăcie extremă. Avem peste 100 și ceva de comunități, conform hărții sărăciei a Băncii Mondiale, care sunt comunități de genul pe care le vedeți. Reacția se face cu poliția, prevenția se face cu dezvoltarea”, a mai spus Gelu Duminică.

Cu ce imagine rămâne Poliția Română după aceste intervenții

Întrebat cu ce imagine rămâne Poliția Română după toate aceste intervenții, sociologul a spus: „În dreapta imaginii aveți un cadru de la Hunedoara, cu un băiețaș care îi dă un capac polițistului, după ureche, în timp ce polițistul era în mașină. Oriunde s-ar fi întâmplat în lume chestia asta ăla nu mai mișca în a doua secundă. Era încătușat, pus grămadă. Stai și te gândești cum s-a ajuns la asta. Nu cumva ăștia își mai trăgeau câte un dupac în timp ce mai beau o bericică, la barul din cartier? Nu știu, mă întreb.”

„Asta cred că o să rămână, aduceți-vă aminte cum acționau omuleții ăștia în 10 august, da?”, a mai spus sociologul.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri