Sari la conținut

Știința de carte, cheia Marii Uniri din 1918. Rolul Academiei Române

În august 1867, domnitorul Carol I inaugurează lucrările Societăţii Academice Române. În 1879, cele trei ramuri ale sale - litere, arte şi ştiinţă - s-au transformat în Academia Română. Scopul Academiei era să aducă laolaltă gândirea înaltă din toate teritoriile locuite de români. Este motivul pentru care printre primii preşedinţi ai Academiei s-au numărat ardelenii August Treboniu Laurian şi George Bariţiu. Preşedinte de onoare al forului, regele Carol I, însoţit de regina Elisabeta, era prezent la deschiderea fiecărei sesiuni anuale. Discursurile Regelui, foarte scurte, punctează fie momente importante din viaţa publică, fie ceea ce considera că ar trebui să fie priorităţile unui vast proiect de ţară.

În 1888, Regele accentua că sârguinţa membrilor Academiei i-a ajutat pe români să fie încrezători în viitor. Cunoşcându-şi istoria, românii au înţeles că nu sunt mai prejos decât alte naţiuni. Dar Academia Română, continua el, trebuie să devină un focar de ştiinţă care să lumineze tot Răsăritul Europei. În 1892, când este inaugurat noul sediu al instituţiei, suveranul reia această ambiţie. Economic şi politic, România devenise o putere regională, iar regele ştia că această forţă se menţine numai prin cultivarea creierelor. În 1893, regele îl are alături de moştenitorul Ferdinand care tocmai se căsătorise cu Maria de Edinburg, nepoata reginei britanice. Carol I vorbeşte despre continuitate şi recomandă Academiei să completeze rapid locurile vacante.

Urmărind îndeaproape agenda naţională, Academia Română s-a concentrat iniţial asupra limbii române şi a istoriei. Pe măsură ce modernizarea avansa, accentul s-a mutat asupra ştiinţelor cu aplicaţiile lor practice: medicina, ingineria şi arhitectura. Episodul primirii în academie a inginerului Anghel Saligny în 1897 pune în lumină această schimbare de macaz.

Academia România, motor pentru infrastructură

Nicolae Noica, expert în lucrări de infrastructură publică: Această lucrare a podului vechi impresionează prin frumuseţe, prin eleganţă. Şi mai e un lucru pe care îl tot povestesc şi care şi pe mine m-a impresionat. Au vrut academicienii, în 1897, deci după ce a fost inaugurat podul, să-l primească, la propunerea unui academician, pe Anghel Saligny în Academie. Şi la votul care s-a dat, n-a reuşit să primească numărul de voturi necesare, 50+1. Şi atunci preşedintele Academiei a zis să organizeze o excursie... şi au organizat o excursie, i-a cazat seara şi a doua zi dimineaţa au zis: Hai să mergem pe Dunăre, să vedem dimineaţa Dunărea. Şi în momentul în care au mers şi au ajuns în faţa podului şi au zis vai, dar ce splendoare. Şi atunci preşedintele Academiei le-a spus ca această splendoare este făcută de inginerul pe care l-au respins să intre în Academie. Şi bineînţeles că a fost primit.

Finanțată de persoane particulare

De la fondare până la abolirea monarhiei, Academia Română a funcţionat din fonduri private. Sprijinul statului era infim. Până în 1948, politicieni de vârf sau boieri de ţară, avocaţi, medici sau profesori contribuiau, fiecare după puteri, la susţinerea Academiei. Printre donatori: Dimitrie Sturza, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Titu Maiorescu, Vasile Urechia, Alexandru Odobescu până la menajera Maria Uța Șchiopescu, dornică să se afle şi ea prin cei care susţineau bunăstarea ţării. Totuşi, cei mai importanţi sponsori erau foarte bogaţi.

Marile familii au dăruit Academiei documente inestimabile. În 1882, preşedintele Sturza mulţumeşte prinţesei Aglaia Alaux, născută Grigore Ghica, pentru că a donat Academiei 59 de documente, între care unul de la 1440, alte două din 1530, 13 hrisoave cu semnături domneşti din 1622 până în 1706, 17 alte înscrisuri dintre 1550 şi 1866.

Grigore Ghica al III lea a fost domnitorul Moldovei, asasinat de turci pentru că s-a opus cedării Bucovinei către habsburgi în 1775. Dincolo de valoarea în sine a documentelor Ghica, Academia se preocupa în mod special de românii din afara graniţelor. În 1883, Mihail Kogălniceanu atrage atenţia asupra descoperirilor arheologului basarabean Ion Soroceanu care făcuse săpături în sudul Basarabiei.

Prin testament, mulţi cărturari lăsau Academiei biblioteca sau arhivele lor, iar diverşi notabili case, moşii, sume de bani sau chiar afaceri. Academia îşi finanţa astfel proiectele de cercetare, susţinea şcoli sau spitale, oferea burse şi premii. Regele însuşi a lăsat Academiei 600 de mii de lei aur, echivalentul de astăzi a circa 20 de milioane de euro.

Regele a oferit 300.000 de lei aud, adică în jur de 9 milioane de euro şi Societăţii Geografice. Militar încercat, era interesat de matematică, astronomie, dar mai ales de întocmirea unei hărţi exacte de Stat-Major. Probabil că nu a uitat niciodată lecţia de la Griviţa, din Bulgaria când armatele sale şi cele ţariste s-au trezit în faţa a două redute în loc de una.

Astronomia, hobby la modă în „La Belle Epoque”

Astronomia s-a dovedit a fi şi pasiunea amiralului Vasile Urseanu. Militar dintr-o familie modestă, el a condus bateriile de pe Dunăre în timpul Războiului de Independenţă. Avansat comandor, a asigurat apoi siguranţa navigaţiei fluviale şi a lucrat la realizarea unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte ale lui Carol I: o puternică flotă comercială şi militară românească. În 1898, amiralul a devenit inspector general al porturilor şi navigaţiei. Retras în viaţa privată, el devine, în 1908, preşedintele Societăţii Astronomice Române şi construieşte din banii lui Observatorul Astronomic din Bucureşti.

Adrian Șonka, astronom: Orice marinar are această pasiune pentru astronomie, pe vremea aceea se orientau după stele şi după calcule şi după observarea corpurilor cereşti. A reuşit să construiască un observator astronomic al lui, numai lui, cu o lunetă foarte importantă, la vremea aceea una dintre cele mai mari din ţara noastră. A reuşit să contruiească acest observator. Pe vremea aceea nu erau prea multe lumini, dar era fum. Era foarte mult fum şi atunci a zis să meargă la marginea oraşului şi a făcut observaţii de-acolo. Atunci când ai o pasiune cauţi oameni care sunt pasionaţi de acelaşi lucru. Pe vremea aceea 1908, dacă eşti pasionat de astronomie în Bucureşti, ce poţi să faci? Stai acasă. Noi aveam însă o Societate Astronomică de pasionaţi de astronomie.

Iniţiatorul Societăţii Astronomice Române era jurnalistul Victor Anestin, un excelent traducător al lucrărilor franceze şi germane de astronomie. Lumea citea pasionată în revista Orion ultimele ipoteze despre planeta Marte, după cum citea şi romanele SF a lui Camille Flammarion. Printre pasionaţii de astronomie, s-a numărat inclusiv Eugeniu Carada, director al Băncii Naţionale vreme de 30 de ani.

Această pătură de mijloc care îşi permitea să-şi finanţeze hobby-urile însemna însă mult mai mult. După câteva decenii de modernizare intensivă, ţara se putea baza pe ingineri, arhitecţi şi medici de anvergură europeană, legaţi însă de proiectul de ţară românesc.

Forţa acestei materii cenuşii a fost, de fapt, cea care va face posibilă Marea Unire.

Etichete: academia romana , carol I , marea unire 1918 , centenarul marii uniri

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale