BUSINESS CLUB. Banii lichizi, pe cale de dispariţie
Măsura suedezilor ar veni după ce tot ei au fost primii europeni care au introdus bancnotele din hârtie, acum 350 de ani. Până şi nevoiaşii din Stockholm sunt echipaţi cu cititoare de carduri pentru a primi donaţii. Şi oamenii din celălalt capăt de lume, în Africa, renunţă la bani şi-şi achită cumpărăturile folosind telefonul mobil. Mişcarea banilor lichizi în economie înseamnă cheltuieli de miliarde de dolari. Problema este că metodele digitale de plată înseamnă şi riscuri foarte mari şi încă nu sunt soluţii tehnologice care să garanteze şi siguranţă, şi confidenţialitate.
Este vremea cardurilor de credit şi de debit, a plăţilor făcute prin servicii de tip Pay Pal sau Amazon Coins. Guvernele de peste tot din lume sunt tentate să accelereze tranziţia spre o societate fără bancnote şi monede, notează Bloomberg. Şi pot face asta destul de uşor, întâi prin a accepta plata taxelor şi serviciilor publice cu cardul sau online, iar apoi prin încetinirea tiparniţei de bani până la oprirea completă. Suedia ar putea renunţa de tot la bancnote şi la monede în mai puţin de 20 de ani. În prezent, bancnotele şi monedele reprezintă doar 3 la sută din economie. Spre comparaţie, în zona euro, procentul se apropie de 10.
Avantaje și pericole
Scoaterea bancnotele din economie ar aduce avantaje, dar si pericole. Banii gheaţă sunt vulnerabili - pot fi pierduţi sau furaţi. Iar când este vorba despre sume foarte mari, transportul este greoi şi necesită măsuri de siguranţă costisitoare. Cash-ul costă bani. Un studiu al Universităţii Tufts arată că gestionarea banilor lichizi generează costuri uriaşe. Firmele americane plătesc 55 de miliarde de dolari pe an pentru a acoperi furturile şi costurile de pază şi de gestionare a cash-ului. Pentru consumatori, cheltuielile lor se ridică la circa 43 de miliarde de dolari, bani din comisioane, taxe şi timp pierdut cu drumurile până la bancă.
Băncile centrale şi-ar putea atinge mai uşor ţintele de politică monetară dacă banii lichizi ar fi înlocuiţi de banii digitali. Într-o lume fără bancnote şi monede, băncile ar putea lupta mai eficient contra recesiunii şi deflaţiei prin scăderea ratei dobânzilor până la sub zero. Există însă o problemă a dobânzilor negative. Nimeni cu cash nu le va accepta. Dacă nu se folosesc bani reali, atunci această problemă este rezolvată. Politica monetară standard, care se bazează pe scăderea dobânzilor, nu va mai trebui să se oprească la nivelul zero, deci nu ar mai fi nevoie ca banca centrală să tipărească şi mai mulţi bani. Pot fi făcuți cifre, dintr-un computer.
O societate fără bani fizici înseamnă şi dezavantaje, precum plata de comisioane şi taxe sau riscuri legate de fraude.
Trecerea de la bani la plăţile digitale va produce şi o schimbare de comportament de consum. Cardul de credit încurajează un consum mai mare spre deosebire de banii lichizi. Cumpărătorii sunt mai interesaţi de avantajele achiziţiei decât de costuri. Însă există deja o serie de aplicaţii care ajută consumatorii să-şi ţină sub control bugetul. O altă problemă este siguranța, confidenţialitatea. Într-o societate fără bani lichizi, fiecare mişcare a consumatorilor va fi înregistrată şi apoi exploatată. Sau, mai rău, informaţiile din mediul digital vor intra pe mâna infractorilor.
O soluţie posibilă ar fi ca băncile centrale să ofere propriile mijloace de plată. Un astfel de mijloc garantat de banca centrală ar aduce, teoretic, avantajele cardurilor, dar fără pericolele acestuia. În plus, ar putea aduce şi un pic de ordine printre numeroasele sisteme de plată digitale din lume. De fapt bancile centrale vor trebui să facă acest lucru pentru aavea un control al masei monetare, altfel vor deveni spectatori la mersul economiei.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
