Standard pentru toate contractele de lucrări peste cinci milioane euro

În prima Hotărâre adoptată în acest an, Guvernul a adoptat modelul de contract la toate lucrările valorând peste cinci milioane euro. Noile contracte de lucrări publice se doresc a avea o formă modernă luând în calcul faptul că au fost concepute după ultimele recomandări ale Comisiei Europene (PRAG - Practical Guide din decembrie 2016).

Care sunt cele mai importante modificări, potrivit avocatului Diana Antofie, vicepreședinte ale Asociației Române a Inginerilor Consultanți (ARIC)?

• Cui se aplică. Modelele de contract se vor aplică tuturor obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice, inclusiv fonduri nerambursabile şi/sau rambursabile, a căror valoare totală estimată, conform prevederilor legale, este egală sau mai mare decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 (respectiv 23,22 milioane lei).

• Cât de ușor pot fi modificate contractele.Beneficiarii sunt îndreptăţiţi să elaboreze Condiţii Speciale numai cu privire la subclauzele şi numai în legătură cu subiectele listate într-un tabel prevăzut la finalul Condiţiilor Generale. Orice altă Condiţie Specială este nulă. Astfel, se elimină posibilitatea ca orice Beneficiar să poată aduce propriile modificări la contracte.

• Garanția de Bună Execuție va fi emisă de o societate bancară sau de o societate de asigurări, autorizată să emită asemenea garanții pe teritoriul Uniunii Europene sau (pentru celelalte societăți) cotată cel puțin cu ratingul BBB-/Baa3 sau echivalent și Antreprenorul va transmite documentele doveditoare în această privință.

• Procedura de soluţionare a revendicărilor – atât ale Beneficiarilor cât şi ale Antreprenorilor – este foarte strictă. Au fost introduse termene şi sancţiuni (decădere din drepturi) pentru majoritatea obligaţiilor ce nu sunt îndeplinite corespunzător sau la timp de către una din părţi.

• Existența unor Costuri suplimentare în sensul Condițiilor Contractuale necesită ca Antreprenorul să aducă dovada că:

  • aceste Costuri au fost suportate sau vor fi suportate, în mod rezonabil, de către Antreprenor. Pentru evitarea oricărui dubiu: (i) un Cost nu poate include profitul Antreprenorului, (ii) un simplu risc de cheltuieli nu reprezintă un Cost, (iii) pierderea de profit nu este un Cost.

  • aceste Costuri suplimentare sunt datorate în mod clar cauzei invocate și nu ar fi fost suportate fără această cauză.

  • aceste Costuri suplimentare sunt fundamentate pe baza înregistrărilor Antreprenorului, care vor include în mod obligatoriu și datele financiare, contabile și altele asemenea, referitoare la costurile suportate sau care vor fi suportate de către Antreprenor.

• Profitul pierdut. A fost limitată la 2% cota de profit ce poate fi solicitată de Antreprenori în cadrul revendicărilor. Astfel, în condiţiile noi se precizează că Antreprenorul va fi îndreptăţit la “plata Costurilor suplimentare, potrivit prevederilor clauzei 55 [Costuri suplimentare], la care se adaugă un profit de 2% din aceste Costuri (sau cota de profit declarată explicit de către Antreprenor în Ofertă, dacă aceasta este mai mică de 2%).”

• Soluționarea disputelor. În cazul oricărei dispute, ambele Părți vor încerca să soluționeze disputa pe cale amiabilă, înainte de începerea arbitrajului. Părțile pot agrea să recurgă la soluționarea disputei în mod direct sau prin intermediul unui mediator.

• Cine va soluționa disputele. Acestea vor fi soluţionate în mod obligatoriu prin arbitraj “local”; se renunţa la utilizarea regulilor ICC (Curtea de Arbitraj de la Paris); “Orice dispută rezultată din prezentul Contract sau în legătură cu acesta se soluționează prin arbitraj, potrivit regulilor de procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României”.

Noile prevederi sunt menite să înlocuiască vechile prevederi stabilite prin ordinul Ministrului Transporturilor nr 600 din 2017, criticate de firmele din domeniu. În toamna anului trecut zeci de firme de construcții au trimis o scrisoare Ministerului Transporturilor în care cereau anularea ordinului menționat.

Unul dintre aspectele criticate era cerința ca disputele dintre companiile de stat și constructori să se judece in fața instanțelor de judecată din România, chiar dacă judecătorii sunt prea puțin familiarizați cu specificul contractelor complexe din zona lucrărilor publice.