O delegație FMI a fost prezentă la București în perioada 25 septembrie - 4 octombrie pentru a evalua starea economiei românești și pentru a purta discuții cu decidenții politici și nu numai. Astfel de vizite au loc anual în țările care sunt membre ale Fondului, printre care se numără și România. La final au venit concluziile, dar și mai multe recomandări pentru ca economia României să arate că este una sănătoasă și poate face față unor eventuale șocuri, interne sau externe. Premierul Marcel Ciolacu s-a grăbit să-și arate bucuria că reprezentanții FMI au apreciat măsurile luate de Guvern, dar blocate deocamdată la Curtea Constituțională. Numai că discursul șefului delegației FMI, Jan Kees Martjin, a surprins și alte aspecte ignorate, intenționat sau nu, de șeful Guvernului.
Concluziile și recomandările FMI, după vizita în România, au fost transmise miercuri, 4 octombrie, într-o conferință de presă, prin vocea șefului delegației Jan Kees Martjin. Declarațiile au venit după discuțiile purtate cu oficiali ai Guvernului, ai BNR și ai mediului privat în această perioadă, dar și după întâlnirea avută la Palatul Victoria cu premierul Marcel Ciolacu.
FMI a apreciat pașii făcuți de Guvern pentru a ține sub control deficitul bugetar, dar a adăugat că măsurile luate s-ar putea dovedi insuficiente. Ar fi nevoie și de altele, care să crească veniturile în următorii doi ani cu 2 procente din PIB, adică peste 30 de miliarde de lei.
De cealaltă parte, premierul Marcel Ciolacu a spus că se „bucură” că experții FMI „au apreciat că măsurile luate de Guvern pentru reducerea deficitului sunt în direcția corectă și că au încurajat continuarea investițiilor în sănătate, educație și infrastructură”.
Cum spuneam, vizita FMI este una de evaluare și analiză, iar Guvernul de la București poate să țină cont sau nu de recomandările experților Fondului.
E utilă, însă, pentru a vedea starea economiei românești și dintr-o altă perspectivă. Deseori, e nevoie și de o altă lupă decât cea cu care se uită politicienii la starea economiei.
În acest context, Digi24.ro a făcut o sinteză a celor mai importante declarații/recomandări ale FMI.
Deficitul bugetar
Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar estimată la 4,4% din PIB. Numai că aceste calcule nu s-au mai pupat cu realitatea din teren și, pe parcursul anului, lucrurile au început să scape de sub control.
După primele 8 luni, deficitul a urcat la 2,65%, o gaură de 42 de miliarde de lei, și e de așteptat să crească galopant până la sfârșitul anului.
Ce spune Guvernul
Guvernul își propune să încheie anul cu un deficit bugetar de 5,5%, după cum declara premierul Marcel Ciolacu.
"Anul trecut am avut un deficit de 6,2%, regula de bază când vorbești cu Comisia este de la 6,2% să scazi cu 0,5% și de aici pleci și explici contextul. Oamenii nu sunt obtuzi și mie nu mi-a cerut nimic Comisia. Am zis de la început, dacă vreți 4,4%, eu pot să îl realizez, e o operație reușită, dar pacientul va fi decedat. Eu, părerea mea, că ne vom încadra într-un deficit de maximum 5,5%", a spus șeful Guvernului la Interviurile Digi24.ro.
Ce spune FMI
Pe de altă parte, prognoza FMI nu e atât de optimistă. Fondul estimează că România va încheia anul cu un deficit de 6% din PIB, cu o revenire la 5% abia în 2024, adică anul în care Guvernul speră să intre în vigoare noile măsuri fiscale, blocate acum la CCR.
"Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită, dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Noul pachet fiscal va îmbunătăți finanțele publice în 2024 și în anii următori cu aproximativ 1% din PIB, ceea ce va duce la un deficit de puțin peste 5% din PIB în 2024. Cu toate acestea, deficitele fiscale vor trebui să scadă sub 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, pentru a stabiliza datoria publică pe termen mediu, pentru a contribui la asigurarea finanțării necesare pe piață la rate ale dobânzii mai mici și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pentru a atinge acest obiectiv, va fi nevoie de o ajustare suplimentară de cel puțin 2% din PIB în următorii ani", a spus Jan Kees Martjin.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, atrăgea atenția încă de la sfârșitul lunii septembrie că FMI se arată îngrijorat de creșterea deficitului bugetar și că România riscă să piardă 75 de miliarde de euro, bani europeni.
Creșterea economică
La capitolul creștere economică, FMI remarcă încetinirea din prima jumătate a anului în curs. Motivul: consumul mai slab cauzat de inflația ridicată, care a erodat salariile din economia reală.
În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor. Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală, arată FMI.
De remarcat, însă, că după primele 6 luni ale acestui an, creșterea a fost de doar 1,7%.
Inflația are un rol determinant.
În luna august, rata inflaţiei a scăzut uşor la 9,43%, de la 9,44% în iulie, iar Fondul remarcă aici înăsprirea politicii monetare. BNR a urcat dobânda cheie la 7% și ar fi de așteptat să o mențină la acest nivel până la sfârșitul anului.
Un alt aspect important din analiza FMI: reprezentanții Fondului nu recomandă ca Guvernul să intervină pentru a controla prețurile cu scopul de a reduce inflația.
Asta ar duce, potrivit FMI, la comprimarea ofertei și creșterea altor prețuri.
Cu alte cuvinte, produse mai puține și mai scumpe.
"Angajamentul BNR de a menține rata dobânzii este potrivit. Privind în perspectivă, angajamentul public al BNR de a menține ratele la un nivel scăzut până în 2023 este adecvat, având în vedere inflația de bază încă ridicată și riscurile de creștere a salariilor. O relaxare a politicii monetare ar trebui să aștepte până când inflația de bază se află pe o traiectorie descendentă fermă, astfel încât intervalul țintă să fie clar accesibil. În cazul unei revizuiri semnificative în sens ascendent a inflației de bază preconizate, BNR ar trebui să fie pregătită să înăsprească politica monetară, inclusiv gestionarea lichidităților, după caz. Pe de altă parte, controlul guvernamental al prețurilor pentru produsele alimentare nu este un instrument adecvat pentru reducerea inflației, deoarece poate comprima oferta și poate crește prețurile altor bunuri", arată FMI.
Reprezentanții FMI au mai punctat ceva extrem de important - toate aceste prognoze pot fi date peste cap de factori externi precum războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală.
Nu trebuie ignorate nici disputele politice interne, anul 2024 fiind marcat de patru runde de alegeri. În acest context, Fondul notează: ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri.
Taxe și impozite
În privința taxelor și impozitelor, FMI recomandă un regim fiscal mai aspru.
Reprezentanții Fondului au criticat taxa de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, despre care susține că reprezintă o povară suplimentară. Motivul: aceste companii au marje mici de profit. Experții cred, însă, că doar unele companii au marje mici de profit, nefiind și cazul marilor instituții bancare, spre exemplu.
Pe de altă parte, FMI ar vrea un cadru fiscal mai dur la adresa IMM-urilor, în cazul cărora recomandă un prag de doar 60.000 de euro și impozite mai mari. De asemenea, o suprataxare se cere și la capitolul proprietăți.
Deocamdată, FMI nu recomandă impozitarea progresivă.
"Majorarea impozitului pe microîntreprinderi va crește veniturile fiscale; însă, pentru a elimina cu adevărat această lacună, pragul de înregistrare ca microîntreprindere ar trebui să fie redus, dar chiar și 250.000 este ridicat. Mai potrivit ar fi 60.000 de euro. În plus, impozitele pe cifra de afaceri aplicate băncilor și marilor întreprinderi reprezintă o povară inechitabilă pentru întreprinderile cu marje reduse și pot reduce intermedierea financiară. Trebuie eliminate excepțiile. Veniturile din impozite în România sunt foarte scăzute față de alte state europene și de aceea credem că este loc pentru îmbunătățirea colectării.
Premierul Marcel Ciolacu a susținut, însă, după prezentarea concluziilor FMI, că este convins că nu va fi nevoie de noi taxe.
”Am avut o discuţie cu FMI, ne-am uitat şi pe documentul pe care urma să îl prezinte. Eu am explicat programul pe termen scurt şi lung. Să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate (...) trebuie să fim atenţi şi pe aceast sfârşit de an şi anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control, cum s-a mai întâmplat. (...) Eu zic că fiind mai mult solidari unii cu alţii vom depăşi şi acest moment”, a spus premierul după o vizită efectuată miercuri la Fabrica Coca-Cola, în Ploieşti.
Politică fiscală predictibilă
FMI a transmis, după vizita în România, că "politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă".
În acest context, trebuie menționată intenția Guvernului de a modifica, prin Ordonanță de Urgență, legea care stabilește cadrul legal în care poate fi modificat Codul Fiscal.
Concret, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență, despre care Digi24.ro a scris AICI, care, odată adoptat, ar permite introducerea de impozite și taxe noi, dar și majorarea celor existente, fără să mai fie nevoie de așteptarea perioadei de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În document se explică "situația financiară dificilă a României", care ar trebui rezolvată rapid. Principalul motiv pentru care ar fi nevoie de modificarea legii e explicat chiar de MFP - "pentru a rezolva problema de deficit bugetar, dar și de sustenabilitate a finanțelor publice, precum și pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR și Politica de Coeziune sau de creștere a costului finanțărilor pentru refinanțarea datoriei publice cât și pentru finanțarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice", după cum arăta proiectul de OUG.
Marcel Ciolacu, bucuros
După ce a purtat discuții cu delegația FMI, premierul Marcel Ciolacu s-a declarat bucuros că experții Fondului Monetar Internațional au apreciat că măsurile luate de Guvern și că au încurajat continuarea investițiilor în sănătate, educație și infrastructură.
Mesajul a fost postat pe pagina de Facebook:
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : Ciprian Ioana
