Ministerul Energiei anunţă că a emis, vineri, o alertă timpurie către Comisia Europeană în contextul secetei hidrologice severe din ţară, precizând însă că, în acest moment, nu există un impact negativ asupra pieţei interne de electricitate. „Situaţia de alertă timpurie va dura până când condiţiile meteorologice se vor îmbunătăţi (nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcţionarea în regim de siguranţă a Unităţii 2 a centralei centrale Cernavodă), însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor meteo”, arată ministerul.
Ministerul Energiei arată, într-un comunicat de presă, că, în unei secete hidrologice severe, regimul hidrologic al fluviului Dunărea este caracterizat de reducerea debitelor şi nivelurilor apei, cu efecte negative asupra condiţiilor hidrologice existente în sectorul Cernavodă. Condiţiile hidrologice nefavorabile au condus deja la deconectarea Unităţii 1 a CNE Cernavodă, în 28 iulie.
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, începând din 30 iulie, mai multe coduri succesive de caniculă, cea mai gravă situaţie fiind în vestul ţării, pentru care s-a emis cod roşu începând din 2 august. În 3 august a fost emisă pentru perioada 3-7 august o informare meteorologică generală privind valul de căldură însoţit de temperaturi extreme, disconfort termic şi nopţi tropicale, codurile fiind valabile cel puţin până în 5 august, iar prelungirea acestora pentru următoarele zile fiind foarte probabilă, ţinând cont de prognozele actuale.
„Menţinerea şi accentuarea condiţiilor hidrologice nefavorabile generează riscul indsponibilizării şi a Unităţii 2 Cernavodă, cu consecinţe negative asupra funcţionării Sistemului Electroenergetic Naţional. Pe fondul temperaturilor ridicate, se anticipează o creştere semnificativă a consumului de energie electrică, la vârful de seară acesta putând ajunge până la valori de circa 7.800 – 8.000 MW, comparativ cu valori de circa 7.000 MW înregistrate în perioada dinaintea valului de caniculă. Debitul extrem de redus al Dunării este aproape de pragul critic de exploatare în siguranţă a pompelor de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, respectiv aproape de nivelul critic la care unităţile nucleare trebuie oprite conform procedurilor de siguranţă nucleară. Prognozele debitului Dunării realizate de către Institutul Naţonal de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor pentru luna august 2026 indică un debit minim de 1.400 m3/s, debitul mediu prognozat pentru această lună fiind de 1.600 m3/s”, adaugă sursa citată.
Ministerul Energiei, în calitate de autoritate competentă pentru securitatea aprovizionării cu energie electrică, a elaborat Planul de pregătire pentru riscuri în domeniul energiei electrice, plan elaborat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Planul a fost aprobat de Guvern în 6 august, prin Hotărârea nr. 582/2026.
„Având în vedere situaţia actuală a Sistemului Energetic Naţional, în data de 7 august Ministerul, Energiei a emis o alertă timpurie adresată Comisiei Europene şi autorităţilor competente din statele membre UE, în baza art. 14, alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941. În acest moment, nu există un impact negativ asupra pieţei interne de electricitate. Situaţia de alertă timpurie va dura până când condiţiile meteorologice se vor îmbunătăţi (nivelul apei pe Dunăre va ajunge la niveluri care să permită funcţionarea în regim de siguranţă a Unităţii 2 a centralei centrale Cernavodă), însă nu mai devreme de 15 august 2026, conform prognozelor meteo”, precizează reprezentanţii Ministerului Energiei.
Ce este mecanismul UE de alertă timpurie
Art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/941 reglementează obligația autorității competente dintr-un stat membru de a emite o alertă timpurie către Comisia Europeană și statele vecine atunci când există informații concrete, importante și credibile privind riscul iminent al unei crize energetice.
Declanșare: Se activează dacă evaluările sezoniere sau alte surse calificate indică o probabilitate mare de criză energetică.
Notificare: Autoritatea națională (în România, Ministerul Energiei) informează imediat Comisia Europeană.
Coordonare: Permite consultarea regională și pregătirea măsurilor de răspuns între statele membre.
Editor : Ș.R.
