Sari la conținut

Contribuție de sănătate pe chirii. Aberațiile Codului Fiscal

Doi soți, aceeași o locuință închiriată. Ambii au venituri comparabile ca nivel, unul va plăti contribuția de sănătate CASS, celălalt nu. Aceasta este una dintre aberațiile ultimei forme a Codului Fiscal, apărută la finele săptămânii trecute în Monitorul Oficial.

prima casa cheie apartament_shutterstock_767663176

Foto: Shutterstock

Situația este o consecință a modului în care Ministerul de Finanțe a reglementat plata Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) diferit, în funcție de felul veniturilor obținute de contribuabili, anume, pe de o parte, venituri din activități independente, drepturi proprietate intelectuală, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor (chirii), activități agricole, investiții și, pe de altă parte veniturile din salarii.

Ce se întâmplă cu CASS în primul caz

Dacă o persoană înregistrează venituri din mai multe surse, exceptând salariile, va plăti CASS calculat la salariul minim brut pe economie. ”Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din cele prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h) o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe ţară”, spune OUG 18 din 2018, publicat zilele trecute. Spre exemplu o persoană care are un contract de drepturi de proprietate intelectuală și un contract de închiriere pentru un imobil va plăti un CASS calculat la salariul minim brut pe țară, dacă aceste venituri se estimează că vor depăși salariul minim brut. Pragul este 1.900 lei ori 12 luni, deci 22.800 lei anual.

”Încadrarea în plafonul anual de cel puţin 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei prevăzute la art. 120 se efectuează prin cumularea veniturilor prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. b) - h)”, spune noul OUG 18. Contribuabilul alege și contractul în care se va face reținerea la sursă a CASS. Desigur acesta nu poate fi cel de închiriere căci în acest caz vărsarea sumei la buget va trebui făcută de chiriaș. ”În situaţia în care, veniturile prevăzute la alin. (5) sunt realizate din mai multe surse şi/sau categorii de venituri, iar veniturile nete estimate a se realiza de la cel puţin un plătitor de venit sunt egale sau mai mari decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în vigoare în anul pentru care se datorează contribuţia, contribuabilul desemnează, prin contractul încheiat între părţi, plătitorul de venit care are obligaţia calculării, reţinerii, plăţii şi declarării contribuţiei şi de la care venitul realizat este cel puţin egal cu 12 salarii minime brute pe ţară”, spune OUG 18.

Ce se întâmplă dacă însă o persoană are venituri din salarii dar și din cedarea folosinței bunurilor. În acest caz acestuia i se va reține 10% CASS de către angajatorul său și va fi bun de plată la CASS la chiria încasată de acesta dacă venitul net, anume suma incasată minus deducerea de 40%, depășeșște pragul anual estimat de 22.800 lei (12 salarii minime brute pe economie). Spre deosebire de primul caz, legea nu prevede nicăieri scutirea sa de CASS pe veniturile din chirii dacă a vărsat deja un CASS pe salarii. În forma de anul trecut a Codului Fiscal, CASS se plătea pe fiecare tip de venit obținut de un contribuabil, respectiv venituri din salarii, cedarea folosinței bunurilor, drepturi proprietate intelectuală, eyc.

Cornel Grama, consultant fiscal

  • Cazul in care persoana care are venituri din chirii este salariat. ”Dacă estimează în 2018 când depune declarația în iulie că nu va avea venituri mai mari de 22.800 lei (nu contează partea de salarii), dar la anul în martie când se face regularizarea trage linie și se vede că a avut efectiv peste, va trebui să plătească CASS la salariul minim. Venitul net, comparat cu 22.800 este venitul încasat minus deducerea de 40%.

  • Cazul în care persoana nu are salarii, ci un contract de drepturi de proprietate intelectuală și unul de inchiriere. CASS va fi limita la 12 salarii, adică la 22.800 contribuția, spune el.

Adrian Bența, consultant fiscal. Care sunt noutățile

Principala modificare constă în faptul că se reglementează ”Declarația unică”pentru raportarea acestor venituri la autoritatea fiscală, respectiv pentru declararea și plata asigurărilor sociale, iar ordonanța aduce proceduri tranzitorii pentru:

- Declararea veniturilor extrasalariale pentru anul 2017;

- Declararea veniturilor și a asigurărilor sociale pentru perioada 01 ianuarie 2018 – 31 martie 2018, perioadă în care sunt aplicabile reglementările modificate de prezenta ordonanță;

- Pentru închiderea exercițiului 2018 și pe termen nedeterminat, presupunând că nu se mai modifică legislația.