Alegeri umbrite de naufragiu în Grecia: Kyriakos Mitsotakis și Alexis Tsipras se luptă pentru majoritate parlamentară

Data actualizării: Data publicării:
Alexis Tsipras și Kyriakos Mitsotakis își strâng mâinile
Alexis Tsipras și Kyriakos Mitsotakis își încheie campania și se pregătesc de alegeri. FOTO: Getty Images

Fostul premier de dreapta Kyriakos Mitsotakis şi principalul său rival de stânga, Alexis Tsipras, îşi încheie vineri cea de-a doua campanie din ultimele cinci săptămâni. Cei doi politicieni le vor adresa simpatizanților un ultim mesaj înaintea scrutinului de duminică.

Mitsotakis, liderul partidului Noua Democraţie, urmează să se adreseze simpatizanţilor săi în piaţa Syntagma, pentru a-i convinge să-i acorde majoritatea absolută care îi poate permite să formeze ''un guvern puternic şi stabil''. În acelaşi timp, liderul Syriza, Alexis Tsipras, va avea un ultim miting la Salonic, al doilea oraş din Grecia. Sâmbătă, înainte de alegeri, nu vor fi autorizate manifestațiile politice și nici publicarea sondajelor de opinie. Scrutinul de duminică este al doilea după cel organizat în mai.

''Duminică seară, ţara va avea un guvern stabil cu o Nouă Democraţie puternică în fruntea sa'', a dat asigurări Kyriakos Mitsotakis la mitingul precedent, notează AFP, citat de Agerpres.

Mitsotakis le-a cerut alegătorilor să îl voteze într-un număr și mai mare decât la scrutinul precedent, când Noua Democraţie a obţinut 40,8% din sufragii, dublu faţă de cele 20,07% ale stângii radicale Syriza. Cu toate acestea, rezultatul nu i-a asigurat lui Mitsotakis decât 146 din cele 300 de mandate de deputat. De aceea a cerut organizarea de noi alegeri în iunie, pentru a-și securiza Guvernul, fără să intre în coaliție. Politicianul de dreapta are nevoie de această dată să obțină 151 de locuri în parlament. 

Cele mai recente sondaje de opinie creditează Noua Democraţie cu 40-45% din intenţiile de vot. Syriza ar urma să obţină între 16,8-20% din voturi, faţă de cele aproape 32% obţinute în 2019. Pe poziţia a treia s-ar plasa socialiştii (Pasok-Kinal), cu 11-12% din sufragii. 

Alegeri legislative în umbra naufragiului

Alegerile de pe 25 iunie au loc în umbra recentului naufragiu al unei nave care transporta migranți pe ruta Libia-Italia. Aproximativ 750 de bărbați, femei și copii se aflau pe un trauler de pescuit scufundat în largul coastelor Greciei, potrivit datelor furnizate de Agenția Națiunilor Unite pentru Migrație (OIM). Circa 104 persoane au fost salvate și alte câteva sute sunt dispărute, potrivit autorităților grecești, transmite Reuters.

Naufragiul este unul dintre cele mai grave dezastre cu migranți din ultimii ani, însă tragedia a fost extrem de bine instrumentalizată de către politicienii aflați în campanie.

Analiștii politici arată că disputa despre cine se face vinovat pentru naufragiu i-a dat elan lui Mitsotakis, care l-a atacat virulent pe Tsipras. Politicianul Noii Democrații a afirmat că Grecia nu a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a evita dezastrul. Dezbaterea aprinsă a favorizat partidul lui Mitsotakis, tocmai pentru că nu a fost combătut de politicienii ezistanți de stângă, care s-au îndoit la rându-le de eficiența pazei de coastă în gestionarea naufragiului, susține analistul Apostolos Pistolas.

Mitsotakis, a cărui administrație a adoptat o poziție dură față de migrație, a declarat că "traficanții nenorociți" sunt de vină pentru dezastru și a lăudat paza de coastă pentru salvarea oamenilor. Însă Tsipras a chestionat eficiența pazei de coastă și lipsa de reacție alertă a autorităților. Sub precedenta administrație Syriza, peste un milion de refugiați și migranți au ajuns pe insulele grecești în tentativa de a ajunge în Europa între anii 2015 și 2016.

Tragedia din largul coastei Greciei a acaparat în ultimele zile agenda publică. Costul ridicat al vieții, inflația, accidentul feroviar din februarie, care a scos la iveală deficientele sistemului de transport public - toate au fost date uitării.

Totodată, alegerile de duminică se desfășoară pe baza altor reguli, care ar putea favoriza partidul de pe primul loc - formațiunii situate pe primul loc îi sunt alocate locuri bonus în parlament, în baza unei reprezentări semiproporționale, ceea ce poate favoriza formarea unui majoritatăți absolute. În cadrul noului sistem, partidul câștigător primește un bonus de 20 până la 50 de locuri - respectiv 20 de locuri, dacă obține cel puțin 25% din voturi, și până la 50 de locuri, dacă obține aproximativ 40% din voturi. Sistemul de bonusare a majorității oferă locuri sau reprezentare suplimentară în legislativ cu scopul de a asigura stabilitatea executivului.

La scrutinul de pe 25 iunie mai candidează și o serie de formațiuni mici, printre care MeRA25, partid condus de Yanis Varoufakis, un controversat  fost ministru de Finanțe, sau spartanii, un partid care poartă numele războinicilor Greciei antice și care susține că statul este amenințat de migrația necontrolată.

Peste 9,9 milioane de greci cu vârsta de peste 17 ani au drept de vot.

Editor : Andreea Smerea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri