Cine sunt militanții din Facțiunea Armata Roșie, care au creat haos în Germania și sunt în continuare vânați de poliție

Autoritățile germane îi vânează pe foștii membri ai Facțiunii Armata Roșie (RAF), un grup de militanți din vremea Războiului Rece, care sunt căutați de aproape 30 de ani pentru acțiunile teroriste pe care le-au desfășurat pe teritoriul Germaniei de Vest și în străinătate, relatează CNN.

O femeie care făcea parte dintr-un trio de fugari, porecliți „pensionarii RAF” de presa germană și regăsindu-se printre cele mai căutate persoane din Europa, a fost arestată luna trecută într-un cartier din Berlin unde a dus, aparent, o viață normală de mai mulți ani.

Acum, poliția a spus că mai au puțin și îi vor prinde și pe cei doi complici ai ei, ceea ce va pune capăt unuia dintre cele mai notorii capitole din istoria postbelică a Germaniei.

Cunoscut și sub denumirea de Grupul Baader-Meinhof, RAF s-a format dintr-o mișcare de protest a studenților din Germania de Vest de la finalul anilor '60.

Grupul - care a fost susținut și de Stasi, poliția secretă din Germania de Est - a creat haos în anii '70 și '80 după ce au detonat bombe, au pus la cale răpiri și au împușcat mai multe victime. Printre acestea s-au numărat politicieni din Germania de Vest, precum și bancheri, militari și afaceriști importanți.

În total, 34 de oameni au fost uciși de RAF, inclusiv șeful Băncii Dresdner, Jurgen Ponto, și procurorul federal Siegfried Buback. Alte 200 de persoane au fost rănite în atacurile RAF.

În timp ce unii membri ai grupului au fost arestați, alții s-au ascuns atunci când RAF a fost desființat, în 1998, și au fost dați uitării - până acum.

Daniela Klette (65 de ani) a fost arestată în capitala germană luna trecută, iar autoritățile spun că sunt pe cale să îi găsească și pe complicii ei, Burkhard Garweg (55 de ani) și Ernst-Volker Staub (69 de ani). Cei trei erau căutați de poliție, fiind acuzați de jaf armat și tentativă de omor.

Klette a fost descoperită într-un cartier din Berlin pe 26 februarie, după ce poliția a primit un pont. Klette ar fi trăit în acel cartier timp de aproximativ 20 de ani sub numele Claudia Ivone.

Klette ar fi fost implicată în șase jafuri armate și cel puțin o tentativă de omor, acte comise în perioada 1999-2016, după ce RAF a fost desființat.

Celelalte acuzații cu care se confruntă Klette au legătură cu activitățile ei în cadrul grupului, ea fiind implicată într-un atac armat asupra ambasadei americane din Bonn în 1991 și un atac cu explozibili în Weiterstadt în 1993.

În ciuda faptului că este singura femeie de pe lista Europol a celor mai căutați suspecți considerată „periculoasă”, Klette a reușit să scape de autorități pentru aproape jumătate din viața ei.

Vecinii au spus că Klette preda lecții de matematică și limba germană școlarilor din Kreuzberg, potrivit tabloidului Bild. A fost, de asemenea, văzută de localnici în timp ce își plimba câinele, Malaika. Un vecin a spus despre ea că era o „persoană foarte tăcută”.

Poliția a găsit o grenadă în apartamentul în care locuia Klette, aceștia fiind nevoiți să evacueze tot blocul. Grenada a fost dezamorsată, dar autoritățile au avertizat că Garweg și Staub sunt periculoși și ar trebui evitați de public întrucât ar putea fi înarmați.

S-a descoperit mai târziu că jurnaliștii au reușit să o găsească pe Klette înainte ca poliția să ajungă la ea, folosind instrumente de inteligență artificială.

Grupul s-a format în jurul opoziției față de capitalism și imperialism, potrivit istoricului german Wolfgang Kraushaar, care a comparat RAF cu Brigăzile Roșii din Italia, Nihon Sekigun din Japonia și grupul Weathermen sau Weather Underground din SUA - grupări radicale de stânga care s-au născut din mișcările de protest ale studenților din 1969-70.

„Din cauza Războiului din Vietnam, obiectivele lor politice erau de a combate bazele militare ale Statelor Unite. În plus, luptau împotriva sistemului de justiție și a presei (Axel) Springer.”

Grupul Baader-Meinhof, numit astfel după membri săi fondatori, Andreas Baader și Ulrike Meinhof, se împarte pe trei generații. Prima și cea mai proeminentă perioadă a grupului a fost în 1970-77, atunci când membrii săi au asasinat oficiali germani și soldați americani și au luat mai mulți ostatici.

A doua generație (1974-1982) s-a preocupat mai mult cu luarea de ostatici, pe care îi oferea apoi la schimb pentru alți membri ai organizației care fuseseră închiși. În aprilie 1975, șase membri RAF au ocupat ambasada Germaniei de Vest de la Stockholm în încercarea de a obține eliberarea mai multor membri RAF de la închisoare.

A treia generație (1982-1998) este cea din care Klette și complicii ei făceau parte. Obiectivul lor era acela de a „ucide reprezentanți ai diferitelor elite conducătoare pentru a pune sub semnul întrebării sistemul pe care îl urau”, potrivit lui Kraushaar.

Mogulul de presă Axel Springer era unul dintre principalele ținte ale membrilor RAF, alături de fostul cancelar al Germaniei de Vest, Helmut Schimdt, și politicianul de opoziție Franz Josef Strauss.

Grupul Baader-Meinhof a trimis o scrisoare anonimă biroului Reuters din Koln prin care anunțau că „grupul de gherilă urbană sub forma RAF este acum istorie”.

Mai multe crime comise de membri RAF au rămas nerezolvate până în ziua de azi, inclusiv uciderea din 1989 a șefului Deutsche Bank, Alfred Herrhausen. RAF a revendicat crima, dar făptașii nu au fost prinși niciodată.

„Faptul că a existat un grup mic, dar determinat, care a declarat război Germaniei de Vest într-o perioadă în care câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, Willy Brandt, a devenit cancelar rămâne un moment dureros”, a povestit Kraushaar.

„Este o rană care va continua să doară atâta timp cât nu există o investigație satisfăcătoare în privința crimelor comise de RAF.”

Editor : Raul Nețoiu