Cu un pas mai aproape de un nou război mondial: Cum ar putea puciul din Niger, susținut de Rusia, să atragă SUA și Europa în conflict

Prin faptul că susține lovitura de stat din Niger, Rusia demonstrează din nou că pentru ea lupta împotriva Occidentului este un război global care rămâne, pentru moment, unul nedeclarat, scrie Bloomberg. Un incident jenant, care le-a prins pe SUA și Europa total nepregătite, ar putea acum să devină un scenariu apocaliptic care să ne aducă și mai aproape de al Treilea Război Mondial.

Dezastrul în desfășurare din Niger poate fi descris în patru feluri: de la jenant la amenințător, catastrofal și apocaliptic.

Jenant, pentru că lovitura de stat din 26 iulie este o consecință a unui Occident nepregătit: nici fosta putere colonială urmărită de ghinion, Franța, nici superputerea în cădere, SUA, nu au prevăzut acest episod.

Este o amenințare pentru că golul lăsat de influența tot mai scăzută pe care o are Occidentul în regiune și în restul lumii este mană cerească pentru Rusia și China, care caută mereu să profite de pe urma necazurilor cu care se confruntă statele din Vest.

Potențial catastrofal, pentru că un nou conflict în regiune reprezintă un alt obstacol în lupta contra terorismului jihadist și a migrației necontrolate.

Și ar putea, chiar, să devină un scenariu apocaliptic dacă ne apropie cu încă un pas de un viitor război mondial.

Toate acestea s-au întâmplat pentru că un general a auzit că s-ar putea să fie dat afară și a decis să îl înlăture de la putere pe liderul pe care ar fi trebuit să îl protejeze. Acesta este motivul direct al loviturii de stat din Niger, a cincea din 1960, când statul și-a câștigat independența de Franța, și nu are nicio legătură cu geopolitica, cu criza alimentară sau cu orice altă problemă majoră.

Astfel, s-a ajuns la 8 lovituri de stat în regiune din 2020 și până în prezent: câte două în Mali și Burkina Faso și câte un puci pentru Guinea, Sudan și Ciad. Haosul domină acum în regiunea Sahel din Africa de la Oceanul Atlantic până la Marea Roșie.

O intervenție militară amânată

Pentru moment, junta din Niger pare să câștige în conflictul cu vecinii săi vest-africani și Occidentul, scrie Washington Post. Termenul limită impus de blocul regional ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest) pentru generalii rebeli să se retragă și să-l readucă la putere pe președintele ales în mod democratic, Mohamed Bazoum, s-a scurs: a fost duminică.

În schimb, printr-un gest dramatic de sfidare, liderii juntei au organizat un miting uriaș pe un stadion din capitala Niamey, acolo unde unul dintre generali a lansat amenințări la adresa oricui se va opune „marșului înainte al Nigerului”, în timp ce sute de oameni din tribune fluturau steaguri ale Nigerului, dar și ale Rusiei, și scandau sloganuri împotriva Franței.

Puciștii conduși de generalul Abdourahmane Tchiani, șeful gărzii prezidențiale din Niger, l-au dat jos de la putere pe Bazoum pe 26 iulie, au suspendat constituția țării și au arestat sute de potențiali adversari politici.

Ca răspuns, ECOWAS a impus sancțiuni severe împotriva Nigerului, a închis granițele, a întrerupt exporturile de electricitate și a blocat tranzacțiile financiare.

În ciuda tuturor măsurilor, noul regim din Niger pare de neclintit. Liderii săi s-au întâlnit cu delegații din țările vecine, Mali și Burkina Faso, două țări controlate de junte recent instalate la putere, care au relații bune cu Rusia, și au părut să respingă solicitările venite din partea Occidentului de a se retrage de la putere.

Nici vizita în Niger a Victoriei Nuland, subsecretara de stat interimară a Statelor Unite, nu a oferit prea multe motive de bucurie. Aceasta a declarat că discuțiile au fost „destul de dificile” și că ideile puciștilor nu sunt conforme cu „constituția” țării.

Evenimentele din Burkina Faso și Mali s-ar putea repeta acum în Niger

Dacă loviturile de stat din Burkina Faso și Mali pot fi luate ca exemplu, iată ce se va întâmpla în continuare: generalii din Niger alungă trupele franceze și americane staționate în țara lor și se aruncă în brațele președintelui rus Vladimir Putin și a liderului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin.

Chiar în timp ce revolta din Niger era în desfășurare, Putin se întâlnea la Sankt Petersburg cu alți lideri africani cu care rușii au relații bune, în încercarea de a obține sprijinul acestora în privința războiului din Ucraina sau, măcar, de a-i convinge să nu i se opună.

Prigojin nu a ratat nici el ocazia de a se poza cu liderii africani la Sankt Petersburg. Pare surprinzător, având în vedere că șeful Wagner ar trebui să fie exilat în Belarus, drept pedeapsă pentru rebeliunea de scurtă durată declanșată în iunie. Interesele lui Putin în Sahel par să fi fost mult mai importante, în acest caz, decât îngrijorările sale cu privire la Prigojin.

Timp de mulți ani, Grupul Wagner a luptat de partea unora dintre cei mai rău famați oameni din Africa în schimbul dreptului de a exploata bogățiile acestor țări, în special diamantele.

Putin susține operațiunile și atrocitățile Wagner din Africa pentru că ar face orice să scoată cât mai multe țări de sub influența Americii. În felul acesta, Putin, precum omologul său chinez, Xi Jinping, vede regiunea Sahel ca fiind încă o linie de front în conflictul civilizațiilor pe care îl desfășoară împotriva Occidentului.

Alte câmpuri de luptă se află în Ucraina, evident, dar și în Asia și zona arctică – săptămâna trecută, o flotilă ruso-chineză s-a apropiat amenințător de Alaska.

Cum va exploata Putin criza din Niger

Putin este atras în special de regiunea Sahel pentru că are un mare potențial de destabilizare a Occidentului – a devenit epicentrul global al terorismului, pe măsură ce grupări precum Boko Haram și alte variante locale ale Statului Islamic pândesc din umbră pentru a ocupa orice gol de putere rămas în urma loviturilor de stat, revoltelor etnice, infracționalității scăpate de sub control și a operațiunilor conduse de mercenarii Wagner.

Pentru a lupta împotriva terorismului, țările occidentale, mai cu seamă Franța și SUA, au păstrat trupe în puținele locuri din regiune care doresc în continuare să coopereze. Nigerul era una dintre cele mai importante, aici fiind și o bază militară americană de drone.

În absența acestor trupe, nimic nu îi va mai opri pe teroriști. Iar Putin vrea să exploateze situația.

Cinismul din partea lui Putin și a lui Prigojin este uimitor. În timp ce lasă populațiile țărilor africane să moară de foame prin bombardarea depozitelor de cereale din Ucraina, Putin le promite celor care au venit la Sankt Petersburg grâne rusești „gratis”, dar în cantități pe care până și ONU le consideră inadecvate.

Prigojin a lăudat pe Telegram junta din Niger pentru „lupta îndreptățită” pe care o desfășoară împotriva „colonizatorilor” țării lor, referindu-se aici la francezi și americani.

După ce Burkina Faso și Mali au anunțat că vor veni în ajutorul juntei din Niger dacă statele ECOWAS vor interveni militar și cu rușii de o parte a baricadei și americanii de cealaltă, izbucnirea unui război deschis în regiune ne-ar aduce cu un pas mai aproape de al Treilea Război Mondial.

Pentru moment, Nigeria și celelalte țări aliate par să considere că riscul este prea mare și, de aceea, nu și-au trimis soldații peste granițe. SUA și Franța par și ele că nu doresc să pornească la luptă pentru Bazoum de teamă că Nigerul va deveni următorul Irak sau Afganistan – sau, și mai rău, ar putea ajunge să tragă asupra rușilor și să declanșeze un conflict global.

Conform viziunii lui Putin și Xi, suntem deja în mijlocul unui nou război mondial, chiar dacă nimeni nu l-a declarat încă și adversarii nu au început să tragă direct unii în alții.

Editor : Raul Nețoiu