Liderii Uniunii Europene vor încerca, marţi, să ajungă la o abordare comună faţă de criza declanşată de atacul Hamas împotriva Israelului, după zile întregi de confuzie, lupte interne şi mesaje amestecate, relatează Reuters. Într-o videoconferinţă de urgenţă, Consiliul European va aborda, de asemenea, potenţialele consecinţe grave asupra continentului ale crizei.
În timp ce UE şi guvernele statelor membre au condamnat în mod unanim asaltul Hamas, în care au fost ucişi în jur de 1.300 de israelieni, ei au avut poziţii divergente faţă de alte declaraţii şi implicaţii politice.
Deruta a scos la iveală vechi clivaje în interiorul UE cu privire la Orientul Mijlociu şi a evidenţiat limitele drastice ale influenţei Uniunii în regiune. De asemenea, ea a subminat apelurile UE de a fi tratată ca un jucător geopolitic major și de sine stătător.
Summit-ul în format virtual, de marţi, constituie un efort al şefilor de stat şi de guvern ai celor 27 de state de a lua sub control ferm răspunsul la criză după ce unii dintre ei au manifestat nelinişte în ce priveşte abordarea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
„Este de importanţă maximă ca Consiliul European (...) să stabilească poziţia noastră comună şi să instituie un curs unificat clar de acţiune care să reflecte complexitatea situaţiei în derulare”, a afirmat preşedintele Consiliului, Charles Michel, în invitaţia de participare trimisă liderilor.
Un răspuns confuz al UE
Comisia condusă de Ursula von der Leyen a semănat confuzie, săptămâna trecută, când unul dintre membrii săi a declarat pe rețelele sociale că ajutorul pentru dezvoltare al UE pentru palestinieni a fost îngheţat, pentru ca anunţul să fie revocat ulterior.
Unii oficiali şi parlamentari au criticat-o, de asemenea, pe şefa Comisiei, care a fost, vineri, în vizită în Israel, pentru că nu a declarat că UE se aşteaptă ca Israelul să se conformeze dreptului umanitar internaţional în răspunsul său la atac, aşa cum au procedat alţi lideri ai Uniunii.
În videoconferinţa de marţi, liderii UE se vor concentra pe încercarea de a atenua consecinţele potenţiale ale crizei, în condiţiile în care un asalt israelian asupra Gazei este considerat iminent. Israelul a plasat Fâşia Gaza sub o blocadă totală şi a declanşat o campanie de lovituri aeriene fără precedent. Autorităţile din Gaza spun că au fost ucise cel puţin 2.750 de persoane.
Potrivit unor oficiali europeni, se aşteaptă ca liderii UE să-i însărcineze pe miniştrii de externe să exploreze mai în detaliu riscurile potenţiale ale crizei.
„Conflictul ar putea avea consecinţe de securitate majore pentru societăţile noastre. Dacă nu suntem atenţi, el are potenţialul de a exacerba tensiunile dintre comunităţi şi alimenta extremismul”, a spus Michel în scrisoarea de invitaţie. El a menţionat şi posibilitatea ca mulţi palestinieni să fugă în ţări vecine care găzduiesc deja numeroşi refugiaţi.
„Dacă nu este gestionat cu grijă, există un risc de valuri de migraţie ulterioare spre Europa”, a adăugat el. Însă marea problemă pentru UE, spun analişti şi diplomaţi, este faptul că dispune de pârghii reduse în relaţia cu actorii cheie.
„În Orientul Mijlociu, am luat-o de la zero: o superputere ţine în mână toate atuurile şi toţi aşii - SUA. Alţii nu fac decât să o urmeze”, a afirmat un diplomat european. „Nu Europa este cea care joacă un rol major în acest conflict”, a remarcat el.
Editor : Adrian Dumitru
