Rover-ul lunar al Indiei a făcut primii săi „pași” pe suprafața selenară, la o zi de când țara a făcut istorie devenind prima care reușește să aducă o sondă spațială la polul sud al Lunii, relatează BBC. Roverul lui Chandrayaan-3 a coborât pentru prima oară pe suprafața astrului iar „India s-a plimbat pe Lună”, a transmis ISRO, agenția spațială indiană.
Lander-ul Vikram a coborât cu succes pe suprafața lunară, așa cum fusese planificat, miercuri. Prin acest succes, India se alătură unui club mic de țări care au reușit să aducă un aparat spațial pe lună – după SUA, fosta Uniune Sovietică și China.
Rover-ul Pragyaan (denumit după cuvântul din sanscrită pentru „înțelepciune” – n. red.) a fost adus pe Lună în interiorul lander-ului Vikram.
După ce praful ridicat de aselenizare a coborât, Vikram și-a deschis ușile și a desfășurat rampa necesară pentru ca Pragyaan să ajungă pentru prima oară pe suprafața Lunii.
Rover-ul se va plimba printre roci și cratere și va căuta să obțină informații și imagini cruciale care să fie trimise înapoi pe Pământ pentru analize.
Pragyaan ete dotat cu două instrumente științifice cu care va încerca să afle ce minerale sunt prezente pe suprafața lunii și să studieze compoziția chimică a solului lunar.
Pragyaan va comunica doar prin intermediul lander-ului Vikram, acesta, la rândul său, trimițând informația spre aparatul de orbitare Chandrayaan-2, aflat încă pe orbita Lunii. De aici, informația va ajunge înapoi pe Pământ.
ISRO a mai precizat că rover-ul se va mișca cu o viteză de 1 centimetru pe secundă și că fiecare pas va lăsa pe suprafața selenară imprimat logo-ul său și emblema care sunt gravate pe cele șase roți.
Misiunea indiană are 14 zile la dispoziție
Aselenizarea coincide cu începutul zilei lunare – o zi pe Lună este echivalentă cu 28 de zile pământești – iar asta înseamnă că lander-ul și rover-ul au 14 zile de lumină solară pentru a-și încărca bateriile.
După căderea nopții, ele se vor descărca și nu vor mai putea fi folosite. Nu este încă clar dacă ele vor redeveni funcționale la începutul următoarei zile.
Aparatul este echipat, de asemenea, cu alte instrumente științifice prin care cercetătorii indieni vor să afle ce se întâmplă pe suprafața selenară, deasupra și dedesubt.
Se crede că această zonă a Lunii este bogată în minerale, iar scopul principal al misiunii indiene este de a găsi apă în formă solidă.
Cercetătorii sunt de părere că craterele uriașe și adânci din regiunea polului sud lunar, aflate permanent în umbră, sunt bogate în apă înghețată – cheia pentru viitoare misiuni cu echipaj uman, pentru o eventuală colonie pe Lună sau pentru combustibilul și resursele necesare unei călătorii spre Marte sau alte destinații îndepărtate din Sistemul Solar.
Editor : Adrian Dumitru
