Argentina condusă de noul preşedinte ultra-liberal Javier Milei nu va mai adera la blocul puterilor emergente reunite în grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), abandonând astfel un demers iniţiat de fosta guvernare de centru-stânga, a confirmat vineri preşedinţia de la Buenos Aires, citată de France Presse, potrivit Agerpres.
Într-o scrisoare adresată statelor BRICS, preşedintele Javier Milei menţionează că „includerea Republicii Argentina în BRICS ca membru cu drepturi depline începând de la 1 ianuarie 2024 nu este considerată oportună” de noul guvern argentinian.
„Aşa cum ştiţi, orientarea de politică externă a guvernului pe care-l conduc de câteva zile diferă în numeroase aspecte de cea a guvernului precedent” al fostului preşedinte Alberto Fernández, explică în scrisoare Milei, care a promis că-şi va axa politica externă pe apropierea faţă de SUA.
„În acest sens, mai multe decizii luate de administraţia precedentă vor fi revizuite. Printre acestea, crearea unei unităţi (...) pentru participarea activă a ţării la BRICS”, adaugă preşedintele în scrisoarea publicată de mai multe mass-media.
La ultimul summit BRICS, desfăşurat în luna august în Africa de Sud, acest bloc a anunţat extinderea către noi membri şi a invitat oficial şase state să adere, respectiv Arabia Saudită, Argentina, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia şi Iran.
Javier Milei a declarat încă din timpul campaniei electorale că sub conducerea sa Argentina nu va face parte din grupul BRICS, motivând că nu doreşte „să încurajeze înţelegeri cu comuniştii, pentru că aceştia nu respectă bazele liberului schimb, libertatea şi democraţia„. „Este vorba despre geopolitică”, a admis el, adresând atunci cuvinte dure regimului chinez şi preşedintelui brazilian Lula da Silva, pe care i-a catalogat drept „comunişti corupţi”.
Totuşi, înaintea turului doi de scrutin, iar apoi şi mai mult după câştigarea alegerilor, Milei a coborât notabil tonul, dându-şi seama că odată ajuns preşedinte nu are nevoie de tensiuni diplomatice cu Brazilia vecină şi cu China, care sunt primii parteneri comerciali ai Argentinei.
Pe plan intern, noul preşedinte, care se autodescrie drept un „anarho-capitalist” şi „libertarian”, a promis reforme tipice terapiei de şoc în ţara sa care trece printr-o criză economică perpetuă. El se confruntă deja cu manifestaţii pe care încearcă să le oprească prin măsuri precum revizuirea Codului Penal sau amenzi aplicate organizatorilor protestelor, iar cea mai mare confederaţie sindicală a ţării a anunţat săptămâna aceasta convocarea grevei generale.
Rusia şi-a manifestat vineri regretul faţă de refuzul noului preşedinte argentinian privind aderarea la BRICS, dar consideră această decizie un drept suveran al Argentinei. „Fiecare stat are dreptul să-şi aleagă propria cale de dezvoltare. Nimeni nu obligă pe nimeni să intre cu forţa în BRICS”, a declarat şeful comisiei de relaţii internaţionale din Duma de Stat rusă, Leonid Sluţki, potrivit agenţiei EFE.
Acesta crede că renunţarea la aderarea la BRICS este pentru Argentina „o ocazie pierdută”, dar a apreciat că „numai alegătorii argentinieni” sunt cei care pot evalua deciziile preşedintelui pe care l-au ales.
Conform aceluiaşi oficial rus, sunt peste 20 de ţări care doresc să se alăture BRICS, un bloc despre care a mai spus că, spre deosebire de altele, toate statele membre sunt tratate pe picior de egalitate.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a atenţionat luna aceasta pe noul său omolog argentinian că dolarizarea economiei promisă de Milei va implica o „pierdere importantă de suveranitate” pentru Argentina. Totuşi, Kremlinul a asigurat că Rusia este interesată să-şi dezvolte relaţiile cu Argentina şi că în interacţiunile cu noul guvern al lui Milei se va raporta la „interesele comune”.
Editor : C.L.B.
