Sari la conținut

ANALIZĂ AFP. Riscul unei confruntări între Rusia și SUA face lumea să tremure

Până acum de neconceput, riscul unei confruntări militare între Rusia şi SUA nu a părut niciodată atât de ridicat după Războiul Rece odată cu ameninţarea preşedintelui american Donald Trump de a bombarda regimul de la Damasc, susţinut puternic de armata rusă, comentează AFP.

putin_trump_kremlin.ru

FOTO: Kremlin.ru

'Nu cred că suntem la nivelul crizei rachetelor cubaneze, dar ne apropiem de ea', afirmă Boris Zilberman, expert în Rusia pentru grupul de presiune conservator Fundaţia pentru apărarea democraţiilor (Foundation for Defense of Democracies).

Deşi niciun observator serios nu crede că Washingtonul şi Moscova caută în mod deliberat o confruntare directă după presupusul atac chimic comis la Douma, în apropiere de Damasc, atribuit regimului sirian de către Occident, structura complexă a războiului civil din Siria cristalizează interesele antagoniste ale mai multor puteri mondiale.

Prezenţa militară a SUA şi Rusiei pe teren se înscrie, în plus, pe fondul tensiunilor puternice dintre cei doi foşti adversari din perioada Războiului Rece. Expulzarea a zeci de diplomaţi, sancţiunile severe: relaţiile lor au fost puse deja la grea încercare de cazul fostului spion rus Serghei Skripal, otrăvit împreună cu fiica sa în Marea Britanie, şi acuzaţiile privind ingerinţa rusă în campania prezidenţială americană din 2016.

În acest context exploziv, cea mai mică eroare de calcul s-ar putea dovedi fatală.

'Prioritatea este de a evita pericolul unui război', a recunoscut joi seara ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia. Un război între SUA şi Rusia? 'Nu putem exclude nici o posibilitate', s-a limitat el să spună.

În timp ce Washingtonul, Londra şi Parisul purtau încă discuţii joi, loviturile occidentale păreau inevitabile din cauza lipsei de progres în cadrul ONU.

''Nu am spus niciodată când ar putea avea loc un atac asupra Siriei. Ar putea avea loc foarte curând sau deloc foarte curând!'', a scris preşedintele american joi dimineaţa pe Twitter.

În aprilie 2017, vizibil mişcat de imaginile cu copii asfixiaţi, Donald Trump a ordonat bombardarea unei baze militare siriene ca ripostă la un atac chimic precedent.

Atunci, forţele ruse au fost prevenite la timp pentru a se retrage de la baza siriană vizată. De data aceasta, experţii apreciază că, pentru a fi eficientă, o ripostă americană ar trebui să fie mai de amploare decât o singură lovitură care să vizeze o singură ţintă.

''Marea îngrijorare în acest caz o reprezintă mereu greşelile, consecinţele neaşteptate'', apreciază analistul Boris Zilberman. ''Mai ales dacă se mizează ca de data aceasta să fie lovită o gamă mai largă de ţinte'', adaugă el.

Potrivit lui Boris Toucas, cercetător invitat la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (Center for Strategic and International Studies, CSIS), ''caracterul impulsiv'' al preşedintelui american ''împiedică trimiterea de mesaje şi avertismente clare atât partenerilor, cât şi adversarilor''. ''Confuzia rezultată este un factor de incertitudine problematică, în timp ce ordinea internaţională moştenită după Războiul Rece se erodează rapid'', explică acesta.

Pentru moment, linia specială dintre militarii ruşi şi americani, stabilită pentru a comunica asupra operaţiunilor lor în Siria cu scopul de a evita incidentele, este încă ''în stare activă şi utilizată de ambele părţi'', potrivit Moscovei.

Dar diplomaţia rusă a avertizat că rachetele lui Donald Trump ar trebui să vizeze ''terorişti'' şi nu ''guvernul legitim'' de la Damasc, solicitând dovezi care să ateste că un atac chimic a fost comis într-adevăr de regimul sirian la Douma.

Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a lansat un apel către occidentali să ''reflecteze serios'' la consecinţele acţiunilor lor, asigurând totodată că Moscova nu doreşte o ''escaladare''.

Tensiunea a crescut săptămâna aceasta când ambasadorul rus în Liban, Aleksandr Zasîpkin, declarase marţi că în cazul unui atac american, rachetele vor fi ''doborâte, la fel şi sursele de unde au fost lansate''.

Preşedintele rus Vladimir Putin ar putea dori să profite de această situaţie pentru a-şi consolida poziţia la summitul Rusia-Siria-Iran şi să demonstreze concetăţenilor săi că nu se pleacă în faţa Occidentului.

Dar în pofida declaraţiilor dure ale Moscovei, puţini se aşteaptă ca Rusia să caute intens confruntarea, analiştii citând exemplul loviturii israeliene de duminica trecută asupra unei baze în Siria: Rusia nu a lansat niciun fel de represalii.

Cu toate acestea, ''linia roşie'' pentru Moscova ar putea fi reprezentată de securitatea trupelor sale desfăşurate de partea forţelor siriene şi, uneori, iraniene în Siria. Trupele ruse au reuşit să profite de zilele care au urmat atacului de la Douma ca să evite să devină ţinte potenţiale. Dar există informaţii despre militari sirieni care se refugiază în bazele protejate de ruşi.

''În absenţa unei comunicări clare şi coerente, riscul de escaladare militară ar putea creşte'', subliniază Melissa Dalton, expertă la CSIS din Washington.

Dar, susţine ea, dacă ''Siria reprezintă o arenă predilectă pentru competiţia SUA/Rusia'', cele două ţări ''au, de asemenea, un interes comun în privinţa luptei împotriva terorismului şi de a pune capăt războiului civil'' în această ţară.

Sursa: Agerpres