Miguel Diaz-Canel a fost reales miercuri în fruntea Cubei, unde opoziţia este ilegală, şi a promis că va rezolva problemele de ineficienţă într-o ţară care traversează cea mai gravă criză economică din ultimele trei decenii, transmite joi AFP, citată de Agrepres.
Candidatura unică a acestui inginer electronist în vârstă de 62 de ani a obţinut 97,66% din voturile celor 470 de membri ai Adunării Naţionale. În total, 459 de deputaţi din cei 462 prezenţi au votat în favoarea sa.
Miguel Diaz-Canel, care este şi prim-secretar al Partidului Comunist Cuban (PCC) din 2021, şi-a îndemnat cabinetul, în discursul său de inaugurare, să "rezolve problemele de ineficienţă" din ţară, pentru a "creşte oferta de bunuri şi de servicii şi pentru a controla inflaţia". El a criticat, de asemenea, "birocraţia, indiferenţa şi corupţia inacceptabilă" care împiedică progresul ţării, pradă unor "dificultăţi profunde".
"Având în vedere rezultatele anunţate, îl declar preşedinte al Republicii pe Miguel Mario Diaz-Canel Bermudez", a declarat Esteban Lazo, preşedintele Adunării Naţionale, în prezenţa lui Raul Castro, în vârstă de 92 de ani. Îmbrăcat în tradiţionala sa uniformă verde măsliniu, acesta din urmă l-a felicitat pe preşedintele reales.
În cadrul şedinţei parlamentare la care a avut acces doar presa de stat, a fost reales şi vicepreşedintele Salvador Valdes Mesa, 77 de ani. Parlamentul şi-a reales, de asemenea, preşedintele, pe Esteban Lazo, şi vicepreşedintele - Ana Maria Mari Machado.
Diaz-Canel a fost în 2018 primul civil care a preluat puterea după ce preşedinţia insulei a fost asigurată de fraţii Fidel (1926-2016) şi Raul Castro, la putere din 1959. Miguel Diaz-Canel a fost însărcinat să accelereze reforma economică lentă iniţiată de predecesorul şi mentorul politic, Raul Castro (2008-2018), dar nu a reuşit să oprească criza prin care trece Cuba din 2018. Este cea mai gravă din ultimele trei decenii, cu deficit de alimente, medicamente şi combustibil, din cauza înăspririi embargoului american în vigoare din 1962 şi a consecinţelor pandemiei de COVID-19. La începutul anului 2021, el a implementat o reformă monetară de amploare care a pus capăt cursului de un dolar la peso cubanez care predominase de zeci de ani, dar care a provocat distorsiuni semnificative în economia naţională. De asemenea, a încurajat munca pe cont propriu şi a autorizat IMM-urile, măsuri care s-au dovedit însă insuficiente pentru a îmbunătăţi situaţia economică.
"Nu a făcut o tranziţie completă şi cuprinzătoare către o economie mixtă", consideră expertul cubanez în relaţii internaţionale Arturo Lopez-Levy, cu sediul în Statele Unite."Unele schimbări economice (planificate) nu au avut loc, iar altele au generat mult scepticism cu privire la implementarea lor".
Reforma monetară a provocat o spirală inflaţionistă şi o devalorizare bruscă a monedei naţionale, stârnind o puternică nemulţumire în rândul populaţiei.
Unul dintre "rarele succese" ale lui Miguel Diaz-Canel a fost "trecerea la un regim condus de o nouă generaţie, născută după 1959, care nu poartă numele de Castro", consideră Jorge Duany, de la Universitatea Internaţională din Florida. El subliniază, însă, că "cel mai mare eşec al său a fost gestionarea proastă a demonstraţiilor" din iulie 2021, cele mai mari de pe insulă din 1959, soldate cu un mort şi zeci de răniţi. Peste 1.300 de persoane au fost, de asemenea, arestate şi aproape 500 au fost condamnate la până la 25 de ani de închisoare, potrivit organizaţiei pentru drepturile omului Cubalex, cu sediul în Miami. Criza a dus la exodul fără precedent a peste 300.000 de cubanezi doar în 2022.
