În discuțiile dintre Occident și Rusia, europenii vor să promoveze o strategie a dialogului și ameliorării tensiunilor între cele două părți, care să semene cu cea aplicată în 1975 la Helsinki, pentru întărirea securitatea continentului. De cealaltă parte, rușii promovează prin cererile de la Geneva și Bruxelles o strategie precum cea de la Ialta, din 1945, care presupunea împărțirea lumii în sfere de influență între SUA și URSS, a declarat miercuri ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian într-un interviu pentru France Presse.
„Rusia a propus fundamente care seamănă foarte mult cu o revenire la statu quo-ul dinainte de 1975, altfel spus un format de tipul 'Ialta II', ceea ce înseamnă, de fapt, reapariţia blocurilor, a zonelor de influenţă”, consideră șeful diplomației franceze.
Acesta a adăugat că „liniile directoare propuse privează anumite ţări de libertatea lor de a alege şi de suveranitate, de aderarea lor la alianţe”.
Rusia cere SUA şi NATO garanţii de securitate care vizează reconstituirea sferei sale de influenţă în fostul spaţiu ex-sovietic şi a unei zone tampon între Alianţa Nord-Atlantică şi teritoriul său în Europa de Est, notează Agerpres.
Citește și: S-au încheiat discuțiile Consiliului NATO-Rusia. Stoltenberg: „Există un risc real de apariție a unui nou conflict armat în Europa”
Moscova vrea ca NATO să-şi reducă prezenţa militară pe flancul estic
Moscova cere în special un angajament din partea NATO să înceteze să se mai extindă spre Est, în particular în Ucraina, dar şi să-şi reducă prezenţa militară în noile state membre ale Alianţei, de la ţările baltice până la România.
„Pentru noi acest lucru este inacceptabil”, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, a cărui ţară exercită de la 1 ianuarie preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Poziția lui este la unison cu cea exprimată de SUA şi alte state membre ale NATO.
Propunerile Federației Ruse ar echivala, de fapt, cu o nouă împărţire a Europei, la fel ca cea înregistrată la conferinţele de la Ialta, apoi la Potsdam în 1945 între SUA şi Uniunea Sovietică, cele două mari puteri câştigătoare în cel de-al Doilea Război Mondial, a mai punctat Jean-Yves Le Drian.
Citește și: Rusia: NATO trebuie să îndeplinească toate cerințele de securitate ale Moscovei, nu doar unele propuneri
Occidentul vrea să promoveze o strategie precum cea de la Helsinki, nu una ca cea de la Ialta
„În faţa unei strategii care doreşte să promoveze o 'Ialta II', noi trebuie să dezvoltăm o strategie care ar dori să promoveze un 'Helsinki II', în logica angajamentelor luate în 1975 de către toţi semnatarii acordurilor de la Helsinki, între care URSS de la acea vreme, prelungite apoi prin Carta de la Paris din 1990”, a adăugat Jean-Yves Le Drian.
„Aceste acorduri, semnate la finalul Conferinţei de la Helsinki pentru securitate şi cooperare în Europa, au consacrat destinderea între Occident şi Uniunea Sovietică după decenii de Război Rece, prin garantarea inviolabilităţii frontierelor. De asemenea, a permis o mai mare circulaţie a persoanelor şi ideilor”, a mai amintit ministrul francez de externe.
Carta de la Paris privind securitatea europeană, stabilită pe baza acordurilor de la Helsinki, a validat practic sfârşitul Războiului Rece după reunificarea Germaniei în 1990 şi căderea regimurilor comuniste.
Miniştrii de externe din UE discută despre securitatea Europei
Ţările europene urmează joi şi vineri să-şi formuleze la reuniunea miniştrilor de externe ai UE de la Brest, în vestul Franţei, poziţia lor după intensele discuţii diplomatice din această săptămână între SUA, Rusia, NATO şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).
Fie în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, fie în cadrul OSCE, Uniunea Europeană ia parte la dialogul cu Rusia, a insistat Jean-Yves Le Drian.
„Faptul că am fost consultaţi de Statele Unite înainte de reuniunea cu Rusia luni la Geneva şi apoi această primă reuniune este un semn pozitiv. Acest dialog trebuie să continue”, a adăugat Le Drian.
Citește și: SUA și Rusia au avut negocieri „serioase” la Geneva, dar nu au avansat niciun pas
El a lăsat să se înţeleagă că se conturează posibilitatea reluării discuţiilor în format Normandia (Germania, Franţa, Rusia şi Ucraina) pentru reglementarea conflictului din Donbas, în estul Ucrainei, între forţele proguvernamentale ucrainene şi miliţiile separatiste proruse, soldat din 2014 până în prezent cu peste 13.000 de morţi, conform ONU.
„Văd semne ale unei posibile reluări” a discuţiilor, a subliniat oficialul francez, după o vizită comună a consilierilor diplomatici ai preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz la Moscova, apoi la Kiev.
Rusia zădărniceşte de mai multe luni acest format de discuţii, care vizează implementarea acordurilor de la pace de la Minsk (2015), denumit după locul în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit pentru prima oară după anexarea Crimeii de către Moscova: Normandia, în vestul Franţei, în 2014.
La toate aceste discuții, inclusiv cea din cadrul Consiliului OSCE, unde va avea loc întâlnirea de joi, sub preşedinţia Poloniei, „europenii negociază pentru a-şi apăra propriile interese de securitate”, a mai afirmat Jean-Yves Le Drian.
„Trebuie să încercăm să vedem cum putem contribui mai mult la acest dialog”, este poziţia Franţei. De altfel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au insistat vinerea trecută asupra necesităţii ca europenii să fie la masa negocierilor pentru a-şi prezenta propria viziune asupra securităţii în Europa.
Propunerile europene se vor referi în special la „transparenţa activităţilor militare convenţionale” şi la „previzibilitatea exerciţiilor” din partea NATO şi Rusia.
Săptămâna care s-a deschis luni cu discuții între SUA și Rusia la Geneva este „o săptămână foarte importantă pentru securitatea Europei”, după cum a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.
Acesta nu s-a arătat foarte optimist în legătură cu rezultatul seriei de reuniunii în diferite mari orașe, de săptămâna aceasta, câtă vreme Rusia nu încetează să-și întărească prezența militară la frontierele Ucrainei.
Cu toate astea, Occidentul este dispus să încerce toate căile diplomatice, „pentru a evita un război în Europa”, a adăugat fără menajamente Stoltenberg.
Citește și: Vreme de război. Cât de mult depinde invazia Rusiei în Ucraina de starea vremii. Joe Biden a cerut militarilor SUA rapoarte meteo
Editor : Marco Badea
