Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că nimeni nu poate presupune că Rusia nu va ataca alte ţări, având în vedere că a încălcat dreptul internaţional în Ucraina, iar Germania va sprijini Finlanda şi Suedia dacă acestea vor decide să adere la NATO, scrie Reuters.
Invazia Rusiei în Ucraina a încălcat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial şi forţează Europa să îşi consolideze strategia de apărare, a declarat Scholz într-o declaraţie acordată presei, alături de prim-miniştrii Suediei şi Finlandei, Magdalena Andersson şi Sanna Marin.
De la invazia Rusiei în Ucraina, pe care Rusia o descrie ca fiind o „operaţiune militară specială”, Finlanda şi Suedia au luat în considerare posibilitatea de a solicita aderarea la alianţa militară occidentală NATO, ceea ce ar marca o schimbare majoră de politică pentru regiunea nordică.
„Nimeni nu poate presupune că preşedintele şi guvernul rus nu vor încălca şi în alte ocazii dreptul internaţional prin violenţă”, a declarat Scholz.
Într-un interviu separat acordat revistei Stern, Scholz a spus că politica preşedintelui rus Vladimir Putin este imperialistă şi că acesta consideră ţările vecine ca fiind curtea din spate a Rusiei. „Vrea să îşi extindă teritoriul şi să împingă graniţele cu violenţă”, a precizat șeful guvernului de la Berlin.
„El încearcă cu disperare să restabilească vechea semnificaţie a Rusiei într-o lume care s-a schimbat”, a adăugat cancelarul german.
Putin pare să dorească să captureze o parte din estul și sudul Ucrainei, stabilind acolo o nouă linie de contact care ar avea ca rezultat o încetare a focului, a mai precizat Scholz.
„Aceasta nu va fi o soluție durabilă”, a spus el. „Putin trebuie să încheie un acord de pace cu Ucraina”.
La rândul său, premierul finlandez Sanna Marin a spus că Finlanda are capacități de apărare credibile și o voință puternică de a se apăra. „Am menținut o armată militară puternică și modernă, capabilă să opereze și gata să acționeze împreună cu NATO”, a declarat aceasta.
Este de așteptat ca Suedia și Finlanda să ia o decizie finală despre aderarea la NATO în următoarele săptămâni.
Citește și: Exerciţiu naval comun NATO-Finlanda. Marinarii finlandezi se pregătesc pentru a putea acţiona alături de Alianţa Nord-Atlantică
În urmă cu câteva săptămâni, administraţia Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei şi Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianţa Nord-Atlantică, după cum afirma Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.
„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât şi prin canale bilaterale. Suedia şi Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.
Cu câteva zile înainte, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susținea că extinderea NATO nu va aduce mai multă stabilitate în Europa.
Citește și: Președintele Croației spune că Finlanda și Suedia nu pot adera la NATO până nu e modificată legea electorală din Bosnia-Herțegovina
Pe de altă parte, Statele Unite au transmis pe 15 aprilie că nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa.
Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenţia Ucrainei de a deveni membră NATO şi a cerut garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenţii ofensive, ci doar o strategie defensivă.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
În luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii în cadrul Alianţei şi revizuirea conceptului său strategic pentru a face faţă provocărilor în materie de securitate.
Citește și: Jens Stoltenberg: Finlanda și Suedia vor fi primite „cu brațele deschise” în NATO dacă vor solicita să adere la Alianță
Editor : Marco Badea
