Live Text Rușii au bombardat o piață și o stație de autobuz din Herson chiar în timpul discursului lui Putin. Sunt morți și răniți
Vladimir Putin a susținut marți un discurs în fața parlamentului rus, în timp ce președintele american Joe Biden se află în Polonia, acolo unde se va adresa cetățenilor polonezi într-un discurs programat pentru marți seară. Chiar în timpul discursului lui Putin, rușii au bombardat o piață și o stație de autobuz din Herson. Sunt morți și răniți.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Senatori americani: Ne temem că ambiţia lui Putin trece dincolo de Ucraina. Republica Moldova este o ţintă tentantă
ACTUALIZARE 22:13 Senatorii americani Dick Durbin şi Jeanne Shaheen, aflaţi în vizită la Bucureşti, au declarat că "ambiţiile lui Putin trec dincolo de Ucraina", iar sprijinul acordat de NATO pentru această ţară are rolul de a-l descuraja să încerce acelaşi lucru şi cu alte state din regiune, precum Republica Moldova, care este "o ţintă tentantă", informează Agerpres.
Dick Durbin şi Jeanne Shaheen au fost promotorii unei legi care cere administraţiei de la Washington să stabilească o strategie pentru regiunea Mării Negre care ar trebui să includă şi aspecte ce ţin de securitate şi apărare.
"Ne temem că ambiţia lui Putin trece dincolo de Ucraina. Republica Moldova este un exemplu clasic. Este o ţară care, geografic, se află lângă Ucraina şi lângă un aliat NATO (România - n.r.), aşa că este o ţintă tentantă. Trebuie să îi transmitem clar lui Putin că agresiunea din Ucraina îl va costa. Se întâmplă deja şi se va întâmpla în continuare. Nu trebuie să spunem că NATO nu are nicio responsabilitate şi ar trebui să lase Ucraina să se apere singură, pentru că temerea noastră este ca Putin să nu folosească aceeaşi strategie şi faţă de alte ţări nevinovate. Mă uit la Moldova şi mă gândesc că se află într-o situaţie geografică vulnerabilă. Sper că nu se va întâmpla nimic de acest fel, dar acesta este motivul implicării NATO în războiul din Ucraina", a declarat senatorul democrat Dick Durbin.
Ucraina va studia planul de pace propus de China. Beijingul condamnă încălcarea suveranităţii în noul său concept de securitate globală
ACTUALIZARE 21:22 Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat că a discutat cu şeful diplomaţiei chineze Wang Yi despre planul Beijingului pentru pace şi urmează să-l studieze în detaliu, adăugând că există un "element comun al Ucrainei şi Chinei: principiul integrităţii teritoriale". Respectarea suveranităţii, de altfel, este unul dintre principiile de bază enunţate în noul concept pentru securitate globală al Chinei.
Kuleba a avut în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen, desfăşurată la finalul săptămânii trecute, o discuţie cu cel mai înalt responsabil al diplomaţiei chineze, Wang Yi. Acesta din urmă a sosit marţi la Moscova, unde a avut deja o întrevedere cu şeful Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev şi urmează să se vadă miercuri cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, informează Agerpres.
Wang Yi "mi-a împărtăşit elemente-cheie ale planului de pace chinez", a spus Kuleba în faţa presei la Bruxelles, după o reuniune cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell.
Principalul scop al Rusiei este menţinerea parităţii nucleare, spune Kremlinul
ACTUALIZARE 19:34 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat marţi că principalul scop al Rusiei este de a se asigura că va continua să fie respectată paritatea nucleară cu Statele Unite ale Americii, au relatat agenţiile de presă ruse citate de Reuters.
Peskov a făcut aceste precizări la câteva ore după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia îşi va suspenda participarea la noul tratat START de control al armamentului nuclear, care limitează numărul de focoase nucleare ce pot fi desfăşurate atât de Rusia, cât şi de SUA.
„Principalul scop al preşedintelui şi al ţării noastre este de a asigura că paritatea nucleară continuă”, a spus Peskov, citat de TASS, într-un interviu acordat agenţiilor de presă publice ruse în urma discursului lui Putin în faţa camerelor reunite ale parlamentului.
Biden îi răspunde lui Putin într-un discurs istoric din Polonia: „Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia"
ACTUALIZARE 18:55 Joe Biden a declarat marți, în discursul său de la Varșovia care marchează un an de la începutul invaziei ruse în Ucraina, că Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia.
„Apetitul autocratului nu poate fi potolit, poate fi doar opus. Autocrații înțeleg un singur cuvânt – nu, nu, nu”.
El a numit Polonia un „mare aliat” și a vorbit despre „asaltul criminal” al lui Vladimir Putin asupra Ucrainei.
„Nu-i mai dați muniție lui Prigojin, că o mănâncă”. Șeful grupului Wagner îi acuză de „trădare” pe Serghei Șoigu și Valeri Gherasimov
ACTUALIZARE 18:37 Liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, i-a acuzat direct de „trădare” pe ministrul apărării Serghei Șoigu și șeful armatei ruse, Valeri Gherasimov, despre care a spus că refuză să mai livreze muniții sau sprijin aerian mercenarilor Wagner.
„Șeful Statului Major și ministrul Apărării dau ordine în stânga și în dreapta conform cărora luptătorii Wagner nu trebuie să primească muniții și nici sprijin aerian. Tocmai am fost informați că nu vom mai primi nici măcar lopeți de infanterie pe care băieții noștri le folosesc pentru a săpa tranșee”, a spus Prigojin într-o înregistrare audio publicată pe rețelele sociale.
Șeful grupului Wagner i-a acuzat pe oficialii și generalii ruși din conducerea armatei că fac tot posibilul pentru „a distruge grupul Wagner”.
WSJ: Xi Jinping se pregătește pentru o vizită la Moscova
ACTUALIZARE 18:09 Președintele chinez Xi Jinping se pregătește pentru o vizită la Moscova în următoarele luni, potrivit Wall Street Journal.
WSJ, care citează persoane familiarizate cu acest plan, transmite că președintele chinez ar urma să participe la un summit cu Vladimir Putin.
Întâlnirea este parte a unei încercări de a aduce diferitele părți la discuții pentru pace iar China își va reitera apelul pentru a nu fi folosite armele nucleare, mai arată relatarea citată de Sky News.
Borrell le-a scris tuturor miniștrilor apărării din UE şi le-a cerut să furnizeze muniţii Ucrainei: "E o urgenţă!"
ACTUALIZARE 17:40 Ţările membre ale Uniunii Europene vor accelera furnizarea de arme şi de muniţii pentru Ucraina, a dat asigurări, marţi, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, care a adăugat că le-a scris în acest sens tuturor miniştrilor apărării din UE, informează Agerpres.
"Am trimis o scrisoare tuturor miniştrilor apărării ai ţărilor din UE, pe care ei o vor primi astăzi, pentru a le cere să furnizeze muniţii Ucrainei, trase din stocurile lor şi provenind din comenzi deja plasate", a precizat Josep Borrell în timpul unei conferinţe de presă la sediul NATO.
Alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi de ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba, Borrell s-a declarat încrezător într-o decizie "săptămâna viitoare" asupra acestui subiect.
Meloni a ajuns la Kiev. Despre discursului lui Putin: „Propagandă”
ACTUALIZARE 16:30 Premierul italian a calificat discursul lui Vladimir Putin drept „propaganda” la sosirea sa la Kiev înaintea discuțiilor cu Volodimir Zelenski.
Călătoria Giorgiei Meloni la Kiev vine la o zi după ce Joe Biden a vizitat capitala Ucrainei.
Comentând discursul lui Putin în parlamentul rus, Meloni a spus: „O parte din inima mea a sperat în niște cuvinte diferite, pentru un pas înainte. A fost doar propagandă”.
Ea a spus că Italia va fi alături de Ucraina „până la sfârșit”, în ciuda faptului că partenerii din coaliția ei rămân ambigui în această chestiune și fostul prim-ministru Silvio Berlusconi, un vechi prieten al lui Putin, dă vina pe Zelenski pentru război.
Biden: Sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne neclintit
ACTUALIZARE 16:00 Președintele american Joe Biden i-a mulțumit președintelui polonez Andrzej Duda pentru angajamentul țării sale de a sprijini poporul Ucrainei.
„Am spus clar că angajamentul Statelor Unite este real și că un an mai târziu voi susține că NATO este mai puternică decât a fost vreodată”, a spus Biden. „Pot spune cu mândrie că sprijinul nostru pentru Ucraina rămâne neclintit”, a mai adăugat liderul de la Casa Albă.
Biden a numit sprijinul Poloniei pentru Ucraina „cu adevărat extraordinar” și a mulțumit țării pentru că a primit peste un milion de ucraineni. „Legătura dintre polonezi și americani este extrem de puternică și profundă”, a mai spus Biden.
Putin a anunțat că Rusia își suspendă participarea la tratatul de dezarmare nucleară New Start încheiat cu SUA. Reacția NATO și a SUA
ACTUALIZARE 15:50 Rusia își suspendă participarea la un tratatul New START cu SUA, care limita arsenalele lor nucleare, afirmă Vladimir Putin, potrivit Sky News. După anunțul liderului de la Kremlin, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că regretă decizia Rusiei.
„Mă văd nevoit să anunț astăzi că Rusia își suspendă participarea la tratatul privind armele strategice ofensive”, a declarat Putin în fața legislatorilor. Tratatul de reducere a armelor strategice, care a fost semnat pentru prima dată în 1991, a limitat numărul de rachete balistice intercontinentale din SUA și Rusia. New Start este ultimul acord de arme nucleare rămas între Rusia și SUA.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a numit decizia Rusiei de a-și suspenda participarea la Tratatul New Start „nefericită și iresponsabilă”. „Vom urmări cu atenție pentru a vedea ce face Rusia de fapt. Desigur, ne vom asigura că, în orice caz, suntem pregătiți să asigurăm securitatea propriei noastre țări și a aliaților noștri”, a declarat șeful diplomației americane.
Citește continuarea AICI.
Rușii au bombardat o piață și o stație de autobuz din Herson
ACTUALIZARE 15:00 Șase civili au fost uciși și 12 răniți în urma bombardamentelor rusești asupra unei piețe și a unei stații de transport public din orașul Herson, din sudul Ucrainei, marți, a anunțat armata ucraineană.
Reuters relatează că comandamentul militar sud a anunțat într-o declarație că Herson a fost atacat în timp ce președintele rus Vladimir Putin ținea un discurs în care își descrie țara ca nefiind în război cu poporul ucrainean.
În discursul său de la Varșovia, Joe Biden va apăra principiul suveranității
ACTUALIZARE 14:15 Preşedintele SUA, Joe Biden, va apăra principiul suveranităţii în discursul pe care urmează să-l pronunţe marţi la Varşovia şi în care îşi va exprima totodată şi sprijinul faţă de Ucraina şi faţă de apărarea flancului estic al NATO, transmite EFE, care citează declaraţiile în acest sens făcute într-o conferinţă de presă de consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan.
Potrivit lui Sullivan, liderul american îşi dorea de multă vreme să susţină un discurs precum cel de marţi şi în care intenţionează să situeze războiul din Ucraina într-un context mai amplu despre apărarea ordinii liberale internaţionale, creată după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Mai concret, Biden va apăra principiile suveranităţii, integrităţii teritoriale, independenţei, democraţiei şi libertăţii, care fac parte din acest concept, a detaliat Sullivan.
În plus, preşedintele american va evidenţia unitatea NATO şi îşi va reitera angajamentul faţă de Ucraina şi faţă de apărarea ţărilor de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice, a unor foste republici sovietice care sunt mai vulnerabile la orice fel de agresiune din partea Rusiei.
În fapt, Polonia, care împarte o frontieră de circa 530 de kilometri cu Ucraina, a fost una dintre ţările care au făcut cele mai multe presiuni asupra Occidentului pentru ca acesta să sprijine Kievul şi a oferit adăpost unui număr de 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni de la începutul războiului.
Biden se întâlnește cu preşedintele polonez
Înaintea pronunţării discursului, Biden se va întâlni la orele locale 13:00 (12:00 GMT) cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi cu membri ai guvernului său la palatul prezidenţial de la Varşovia.
La această reuniune, guvernul polonez va discuta cu Biden despre posibilitatea ca SUA să-şi sporească numărul trupelor staţionate permanent în Polonia, după cum a anticipat duminică premierul polonez Mateusz Morawiecki, într-un interviu cu postul american CBS.
SUA şi-au sporit prezenţa în Polonia înaintea invaziei ruse, acum aproape un an, şi, în prezent, dispun în această ţară prin rotaţie de circa 11.000 de militari. Preşedintele american a vizitat deja Polonia anul trecut, când se împlinea o lună de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, aminteşte Agerpres.
Biden a ascultat discursul lui Putin, înainte de a vorbi, la Varșovia
ACTUALIZARE 12:25 În timp ce președintele Putin vorbește la Moscova, scena este pregătită la Varșovia pentru replica președintelui Biden.
Oficialii de la Casa Albă spun că Biden îl va asculta pe Vladimir Putin și s-ar putea să-și ajusteze propriul discurs odată ce își va auzi adversarul vorbind, scrie BBC.
Putin citează din Stalin, în aplauzele audienței
ACTUALIZARE 12:20 Putin a vorbit și despre alegerile locale din Rusia din acest an dar și despre alegerile prezidențiale de anul viitor. În acest context, președintele rus a citat din Stalin, iar audiența s-a ridicat în picioare și l-a aplaudat.
Belarus susține că Ucraina a masat trupe semnificative la granița comună
ACTUALIZARE 12:15 Belarusul afirmă că există o „grupare semnificativă” de trupe ucrainene masate în apropierea graniţei sale și avertizează că aceasta constituie o ameninţare pentru securitatea sa.
„În prezent, o grupare semnificativă a armatei ucrainene este concentrată în imediata vecinătate a secţiunii belaruso-ucrainene a frontierei de stat”, a scris Ministerul Apărării de la Minsk într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Putin: „Ei au început războiul și am folosit forța pentru a-l opri”
ACTUALIZARE 11:10 Președintele rus Vladimir Putin și-a început discursul în fața parlamentului.
Putin a început prin a explica de ce Rusia a început ceea ce el numește „operațiune militară specială”, acuzând Occidentul și NATO că au vorbit public despre furnizarea de arme nucleare Ucrainei înainte de invazia rusă. El a acuzat Occidentul că „joacă un joc murdar” cu oamenii și cu Ucraina.
„Nu aveam nicio îndoială”, spune Putin, că în februarie 2022 „totul era pregătit” pentru o acțiune militară a Kievului în Donbas. „Aș vrea să repet, au început războiul și am folosit forța pentru a-l opri”, spune Putin.
Putin susține că ucrainenii au devenit „ostatici ai stăpânilor lor occidentali” care au ocupat țara în termeni politici, economici și militari. El spune că „regimul nu servește interesului lor național. Ei servesc interesele puterilor străine”.
Putin spune că Occidentul va folosi pe oricine – teroriști, naziști, „chiar și diavolul însuși” – pentru a lupta împotriva Rusiei.
„Vom restaura justiția istorică, pentru asta luptă eroii noștri”, a mai spus Putin, care a cerut, cinic, și un moment de reculegere pentru „toți militarii și civilii” care au murit în războiul pornit chiar de el.
Putin trece acum la drepturile LGBT, un subiect comun în discursurile sale.
Putin a spus, fără a furniza nicio dovadă, că în Occident „chiar și pedofilia este anunțată ca un lucru normal”.
El spune că Occidentul recunoaște căsătoriile de același sex. El spune „Asta e în regulă. Sunt adulți. Au dreptul să-și trăiască viața. Suntem întotdeauna foarte toleranți cu acest lucru în Rusia.”
Dar, spune el, Scriptura spune că căsătoria este între un bărbat și o femeie.
Putin are apoi o serie de mesaje interne - cine e împotriva poporului şi cine e trădător al patriei, instrument al Occidentului, va fi pedepsit, spune el, după care începe să laude o serie de categorii profesionale, menţionând inclusiv preoţii şi jurnaliştii.
„Vom avea acces la Marea Azov, vom construi o autostradă în Crimeea” - anunţă el.
Nivelul de pregătire al forţelor nucleare este de 91 la sută, arată Putin cerând ca toate celelalte componente ale armatei să ajungă la acest nivel de pregătiere.
„Avem echipamente mai bune ca în Vest, trebuie să le producem la scară largă, intern. Avem cercetători şi specialişti”, spune Putin şi anunţă un program de locuinţe special pentru aceşti specialişti din industria armamentului.
Putin începe să vorbească despre partea economică. „Vestul a început şi un război economic, dar nu vor avea succes. Iniţiatorii sancţiunilor se pedepsesc singuri. Ne-au furat rezervele comerciale şi ne-au atacat infrastructura, ca să ne forţeze cetăţenii să sufere, vor să destabilizeze societatea noastră din interior, dar nu vor avea succes”, spune el.
Putin spune că Occidentul a început „nu doar o agresiune militară și informațională, ci o agresiune economică” împotriva Rusiei . „Nu au avut succes în niciunul dintre aceste domenii”, spune el.
„Inițiatorii sancțiunilor se pedepsesc pe ei înșiși”, a spus președintele rus.
Putin vorbește acum despre cifrele reduse ale PIB-ului Rusiei, dar susține că în loc să se prăbușească economia rusă, aceasta a fost restructurată, iar Rusia încă face afaceri cu multe zone ale lumii.
Băncile rusești se reorientează spre piața locală în căutarea profitului
ACTUALIZARE 10.56 Băncile ruseşti şi-au revenit după şocul iniţial provocat anul trecut de sancţiunile occidentale impuse Moscovei, iar acum concurează între ele pentru afacerile cu statul, în special pentru un buget al apărării majorat semnificativ, dar şi pentru marii clienţi din sectorul corporate, transmite Reuters.
Răspunsul occidental la invadarea Ucrainei a afectat în special marile bănci ruseşti, care au fost eliminate din sistemul global de plăţi, au pierdut o mare parte din afacerile lor din străinătate, astfel că profitul lor a scăzut cu aproape 90%. Asta a forţat băncile să îşi regândească rapid modelul de afaceri iar Banca Centrală şi Guvernul de la Moscova au intervenit pentru a stabiliza un sector vital pentru economia Rusiei, care anul trecut s-a contractat cu 2,1%, o performanţă mai bună decât căderea de două cifre prognozată iniţial.
Pentru băncile ruseşti sancţiunile au însemnat modificarea modului în care atrag depozite şi alocă credite. "Acum principalul instrument sunt marii clienţi corporate şi resursele de la bugetul statului, este o competiţie pentru ele", a spus un director de la una dintre marile bănci ruseşti, care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Agerpres amintește că în primăvara anului trecut, atunci când Banca Rusiei a majorat dobânda de referinţă la 20%, după invadarea Ucrainei, activitatea de creditare aproape s-a oprit. Însă între timp, banca centrală a Rusiei a redus dobânda de bază la 7,5% astfel că sectorul bancar rusesc şi-a revenit după pierderile combinate de 1.500 de miliarde de ruble (20 de miliarde de dolari) în prima jumătate a anului trecut, până la un profit combinat de 203 miliarde ruble pentru întregul an 2022.
„Dacă nu-l împușcă, o să moară în chinuri”. Un comandant Wagner dă ordin ca unul din oamenii săi să fie ucis, ca să nu se retragă
ACTUALIZARE 10.26 O convorbire între soldații Wagner, interceptată de ucraineni, arată felul în care se raportează mercenarii lui Evgheni Prigojin la oameni și cât preț pun pe viața lor. Potrivit dialogului interceptat, un comandant Wagner a dat ordin ca un șef de pluton să fie împușcat, iar trupa lui să meargă înainte la asalt.
Convorbirea interceptată între soldații Wagner a fost publicată de serviciul „I want to live” („Vreau să trăiesc”) - un proiect al serviciilor de informații ucrainene, care au pus o linie telefonică la dispoziția soldaților ruși care vor să se predea - și tradusă pe contul de Twitter WarTranslated.
„Proiectul «I want to live» publică o convorbire interceptată între mercenarii Wagner, care ordonă în mod deschis uciderea unui comandant. Pentru mercenarii lui Prigojin, nu există opțiunea de a se retrage, de a părăsi o poziție nefavorabilă sau de a da înapoi - asta se pedepsește cu execuța”, scrie Dmitri, deținătorul contului War Translated.
Agitație la Kremlin înainte de discursul lui Vladimir Putin. O coloană de mașini blindate, filmată în toiul nopții
ACTUALIZARE 10.18 O coloana de mașini blindate a fost filmată în timp ce se îndrepta spre Kremlin, în jurul orei locale 1:00, conform imaginilor postate de corespondentul special al Kyiv Post, Jason Jay Smart. Vladimir Putin va rosti marți un discurs în fața națiunii. Acesta vine cu trei zile înainte de împlinirea unui an de la declanșarea războiului în Ucraina.
Coloana blindată a președintelui rus Vladimir Putin a fost observată îndreptându-se în mare viteză spre Kremlin cu doar câteva ore înainte de discursul său în fața Adunării Federale a Rusiei pentru a marca aniversarea unui an de la invazia Ucrainei. Imaginile au fost postate pe rețelele sociale, iar corespondentul Kyiv Post însoțește imaginile cu mesajul ”Acest lucru este extrem de neobișnuit”.
Turnul Eiffel va fi iluminat în culorile Ucrainei pentru a marca un an de la declanșarea invaziei ruse
ACTUALIZARE 10.12 Turnul Eiffel din Paris va fi iluminat în culorile drapelului naţional al Ucrainei, albastru şi galben, pe parcursul weekendului viitor, pentru a marca împlinirea unui an de la declanşarea invaziei ruse, informează DPA.
Această iniţiativă are scopul de a reafirma "sprijinul de neclintit al Capitalei (Franţei - n.red.) pentru poporul ucrainean şi disponibilitatea sa de a coopera la reconstrucţia ţării", a declarat luni un purtător de cuvânt al municipalităţii franceze.
Turnul Eiffel, un obiectiv turistic major din Paris, va fi iluminat în galben şi albastru în semn de solidaritate cu Ucraina începând de joi şi până duminică, scrie Agerpres.
Un tribunal din Rusia pronunță primul verdict de sabotaj de la începutul invaziei asupra Ucrainei
ACTUALIZARE 9.55 Un tribunal rus a condamnat doi inculpaţi la trei ani şi jumătate într-o colonie cu regim strict pentru acţiuni de sabotare a căilor ferate într-o regiune limitrofă Ucrainei, primele condamnări pentru sabotaj de la începutul invaziei Rusiei, au relatat marţi media ruse, citate de Reuters.
"Potrivit intenţiei criminale, astfel de acţiuni ar fi condus la deraiere, deteriorarea echipamentelor militar şi feroviar, victime în rândul militarilor", scrie agenţia de presă de stat rusă TASS, citând declaraţia unei surse neidentificate de la tribunalul regiunii Belgorod. TASS i-a identificat pe cei doi după numele de familie, dar nu a dat mai multe detalii despre ei.
Condamnările lor sunt primele verdicte pronunţate pe baza Articolului 231 privind "Sabotajul" din Codul Penal rus de la începutul a ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială" în Ucraina, precizează agenţia de presă rusă citată de Agerpres.
Kievul şi aliaţii săi spun că intervenţia militară a Rusiei în Ucraina, lansată pe 24 februarie anul trecut, este o acaparare imperialistă de teritorii, aminteşte Reuters. Mai multe incidente legate de sabotaj s-au înregistrat împotriva căilor ferate ruse şi altor facilităţi, în special în regiunile limitrofe Ucrainei precum Belgorod şi Briansk, potrivit Ministerului Apărării britanic.
Potrivit ministerului, într-un raport din octombrie, faptul că armata rusă de bazează în primul rând pe transportul feroviar, care adesea trece prin zone izolate, face "sistemul extrem de dificil de protejat împotriva ameninţărilor fizice". Separat, Aleksandr Bastrîkin, şeful Comitetului de Investigaţii al Rusiei, principala agenţie de stat care anchetează, a declarat luni într-un interviu pentru TASS că peste 150 de dosare penale au fost deschise pentru discreditarea armatei ruse.
HRW acuză armata rusă de „crimă de război” pentru bombardarea gării din Kramatorsk
ACTUALIZARE 9.40 Organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului Human Rights Watch (HRW) a acuzat marţi armata rusă de „crimă de război” în timpul atacului cu rachetă asupra gării din Kramatorsk, în estul Ucrainei, în care şi-au pierdut viaţa în aprilie 2022 peste 60 de civili care încercau să fugă din regiune
„Probele indică în mod clar că racheta care a ucis şi rănit civili la gara din Kramatorsk a fost lansată de pe teritoriul controlat de Rusia în estul Ucrainei. Acest atac constituie o încălcare a legilor războiului şi aparent o crimă de război”, concluzionează HRW la capătul unei anchete, realizată împreună cu agenţia de investigaţii vizuale SITU Research, relatează Agerpres.
Organizaţia, al cărei sediu central se află la New York, adaugă că a identificat ca „posibil loc de lansare a atacului” localitatea Kunie, în regiunea Harkov, aflată sub controlul trupelor ruse în acel moment.
La 8 aprilie 2022, cu puţin timp înainte de ora locală 10:30, în timp ce mii de civili se grăbeau să fugă din regiunea ameninţată de o ofensivă majoră a trupelor ruse, o rachetă de tipul Tocika-U echipată cu bombe cu fragmentaţie a lovit gara din Kramatorsk, principalul centru de evacuare din zonă.
Şaizeci şi una de persoane au fost ucise, iar peste 160 rănite, potrivit unui bilanţ al primăriei din Kramatorsk, în timp ce HRW consemnează un bilanţ de cel puţin 58 de persoane ucise.
HRW a efectuat cercetări la Kramatorsk din 14 până în 24 mai 2022, intervievând martori şi victime ale atacului, analizând „peste 200 de fotografii şi înregistrări video”. Reprezentanţi ai organizaţiei s-au deplasat la Kunie între 10 şi 11 ianuarie a.c., după eliberarea sa de către armata ucraineană, unde au intervievat în jur de 15 localnici.
Moscova neagă că ar fi la originea atacului, acuzând Kievul că a tras asupra gării pentru a perturba evacuarea, dar HRW afirmă că nu a găsit „nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor ruse”.
Armament de la UE pentru Ucraina
O propunere finală a Executivului comunitar ar urma să fie comunicată statelor membre înaintea reuniunii miniştrilor Apărării din data de 7 martie, a dezvăluit un oficial european citat de Financial Times.
„Avem nevoie de o nouă injecţie pentru a pune în mişcare industria de apărare. Realitatea a depăşit sistemele actuale”, a apreciat oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul, relatează Agerpres.
Financial Times subliniază că planurile sunt elaborate cu sprijinul avocaţilor Comisiei având în vedere că tratatele europene interzic utilizarea fondurilor blocului comunitar în scopuri militare. Este posibil ca planurile să fie ajustate înainte de a fi date publicităţii având în vedere aspectele legale, au adăugat sursele.
Propunerea ar viza o repetare a iniţiativei Comisiei Europene de a asigura vaccinuri Covid-19 la începutul pandemiei. Atunci, Bruxelles-ul a făcut plăţi în avans către companiile farmaceutice pentru a se asigura că statele membre, care au acoperit costurile finale ale vaccinurilor, vor avea cantităţi suficiente.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara la finele săptămânii trecute că acorduri de achiziţie în avans „ar da industriei de apărare posibilitatea de a investi acum în linii de producţie pentru a majora cantităţile pe care le poate livra”.
Asigurarea unor cantităţi suficiente de muniţie pentru Ucraina a devenit o problemă acută în ultimele săptămâni, în condiţiile în care o serie de oficiali de rang înalt, inclusiv secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avertizat că industria de apărare in Europa este presată să ţină pasul cu cererea.
În fiecare zi, Rusia trage peste 20.000 de obuze de artilerie în Ucraina, echivalentul producţiei uzinelor europene într-o lună, în timp ce Ucraina trage aproximativ un sfert din numărul Rusiei.
În replică, capitalele europene şi-au exprimat sprijinul pentru propunerile care vizează contractele de achiziţii comune în ideea de a accelera comenzile de apărare şi a-i încuraja pe producători să îşi majoreze producţia. Însă propunerea Comisiei Europene ar accelera în mod semnificativ acest efort prin utilizarea bugetului comunitar, în valoare de 1.000 de miliarde de euro pe şapte ani, pentru a garanta aceste comenzi.
„UE are la dispoziţie mai multe căi pentru a avansa cu un astfel de proiect”, a spis un al doilea oficial european consultat de FT.
„Va trebui găsit un anumit tip de mecanism de compensare pe termen lung..iar bugetul UE este cea mai importantă miză”, a adăugat oficialul.
Propunerea Comisiei vine la aproape un an după aşa-numitul Instrument european pentru pace, în valoare de 5,5 miliarde de euro, care a fost utilizat pentru a rambursa statelor membre pentru armamentul pe care l-au furnizat Ucrainei. Însă oficialii citaţi de FT subliniază că având în vedere necesitatea urgentă de a stimula industria de apărare să îşi majoreze producţia, este nevoie de bani în avans, mai degrabă decât în retrospectivă.
Putin urmează să anunțe obiectivele Kremlinului pentru al doilea an al invaziei din Ucraina
Președintele rus Vladimir Putin urmează să susțină marți un discurs în care să stabilească obiectivele pentru cel de-al doilea an al invaziei ruse în Ucraina. Discursul vine cu 3 zile înainte să se împlinească un an de la declanșarea invaziei și la o zi după ce președintele american Joe Biden a făcut o vizită la Kiev, promițând că va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie, relatează Reuters.
Putin va informa elita politică și militară a Rusiei cu privire la războiul din Ucraina, pe care Kremlinul l-a prezentat drept „operațiune militară specială”.
El va prezenta, de asemenea, o analiză sa asupra situației internaționale și va schița viziunea sa asupra dezvoltării Rusiei după ce Occidentul i-a impus sancțiuni drastice, a spus Kremlinul.
Discursul urmează să înceapă la ora 11:00, ora României, în plenul parlamentului reunit al Rusiei.
Joe Biden a ajuns în Polonia
Preşedintele american Joe Biden a sosit luni seară în Polonia cu trenul din Ucraina, după o vizită-surpriză la Kiev, a informat agenţia de presă poloneză PAP, citată de France Presse.
Președintele SUA va fi în Polonia până miercuri, 22 februarie, timp în care se va întâlni cu președintele Andrzej Duda și va ține un discurs adresat cetățenilor polonezi, care va avea loc marți la Palatul Regal din Varșovia. De asemenea, Biden se va întâlni cu liderii politici ai structurii de apărare „București 9”, fondată în 2015 în București.
Vizita lui Biden va fi a doua în Polonia de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022. Președintele american a mai fost aici în martie 2022, când s-a întâlnit cu președintele Duda, dar și cu oficiali ucraineni veniți special la Varșovia, precum ministrul de Externe Dmytro Kuleba și ministrul Apărării Oleksii Reznikov.
China cere „să nu se mai toarne gaz pe foc” privind relația sa cu Rusia
China, care se declară "foarte îngrijorată" de conflictul din Ucraina care "se intensifică şi chiar scapă de sub control", îndeamnă la "promovarea dialogului", a declarat marţi ministrul chinez de externe, Qin Gang.
"Vom continua să promovăm dialogul de pace (...) şi să acţionăm împreună cu comunitatea internaţională pentru a promova dialogul şi consultarea, a răspunde preocupărilor tuturor părţilor şi a căuta securitatea comună", a spus el în cursul unei conferinţe la Beijing.
Aceste declaraţii au fost făcute după ce guvernul chinez a dezminţit luni că ia în considerare să furnizeze arme Rusiei pentru a-i sprijini ofensiva din Ucraina, aşa cum a afirmat secretarul de stat american, Antony Blinken. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a estimat că o eventuală livrare de arme de China către Rusia ar constitui o "linie roşie" pentru Uniunea Europeană.
Editor : Marco Badea | Monica Bonea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
