Preşedinta croată în exerciţiu Kolinda Grabar-Kitarovic şi contracandidatul ei Zoran Milanovic vor concura în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din această ţară, care va avea loc la 5 ianuarie 2020, arată rezultatele unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, după închiderea secțiilor de vot în primul tur de scrutin organizat duminică, relatează Agerpres.
Zoran Milanovic, fost prim-ministru, candidat din partea Partidului Social-Democrat, conduce în faţa actualei şefe de stat (susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ), cu 29,6% din voturi faţă de 26,4%, potrivit acestui sondaj.
Cei doi sunt urmaţi de candidatul independent Miroslav Skoro, cu 24,1% din voturi, şi la distanţă de deputatul şi fostul judecător Mislav Kolakusic, care are 5,8% din sufragii.
Primele rezultate parţiale sunt aşteptate duminică seară.
Lupta electorală se anunţa înainte de primul tur suficient de strânsă pentru ca deznodământul să se amâne pentru un al doilea tur de scrutin. Preşedinta în funcţie, conservatoarea Kolinda Grabar-Kitarovic, era ameninţată de la stânga de fostul său prim-ministru social-democrat, Zoran Milanovic, şi concurata de la dreapta de un cântăreţ popular, Miroslav Skoro, care îi divizează tabăra.
Kolinda Grabar-Kitarovic, în vârstă 51 de ani, a devenit preşedinte în 2015, o funcţie cu atribuţii în mare parte onorifice. Ea este susţinută de partidul de centru-dreapta HDZ, care domină viaţa politică de la declararea independenţei în 1991. Kolinda Grabar-Kitarovic a devenit celebră în întreaga lume în 2018, cu ocazia Campionatului Mondial de fotbal de la Moscova, când a venit să-și susțină cu însuflețire echipa națională, care a ieșit vicecampioană.
Kolinda Grabar-Kitarovic este prima femeie care ocupă funcția de președinte al Croației. Anterior, ea a ocupat funcția de ministru de Externe. A fost acuzată de-a lungul mandatului său că ar fi încercat să-și atragă de partea sa alegătorii de extremă dreapta.
Potrivit analiştilor, o înfrângere a Kolindei Grabar-Kitarovic ar complica şansele HDZ şi ale prim-ministrului Andrej Plenkovic, un moderat, în alegerile legislative prevăzute în principiu în toamna lui 2020. De la 1 ianuarie, guvernul său va fi responsabil cu asigurarea preşedinţiei Consiliului UE timp de şase luni, în care, cel mai probabil, Marea Britanie va părăsi Uniunea, iar ţări din Balcanii Occidentali vor bate la porţile acesteia.
Din cei 3,8 milioane de alegători, în jur de 170.000 trăiesc în afara ţării, mai ales în Bosnia. Ca şi vecinii săi balcanici, Croaţia se confruntă cu un exod al locuitorilor săi, un fenomen care s-a accelerat după aderarea ţării la UE în 2013.
Editare web: Luana Păvălucă
