Un ministru egiptean avertizează în privința legăturii dintre secetă, ISIS și Europa

Balazs Barabas Data actualizării: Data publicării:
Mohamed Abdel Aty, ministrul egiptean al apelor
Mohamed Abdel Aty, ministrul egiptean al apelor

Orice criză de apă din Egipt poate afecta Europa, spune ministrul egiptean al Apelor într-un interviu pentru Digi24. Și dă un exemplu: dacă debitul Nilului scade cu doar 2%, asta va însemna că un milion de egipteni rămân fără sursă de venit. Aceşti un milion de oameni vor deveni vulnerabili, în pericol de a fi influenţaţi de ISIS sau alte grupări teroriste sau vor începe să migreze, la nord, sud, est, vest. Dacă acest lucru se va întâmpla şi nu vom avea sprijin din partea Europei, atunci impactul va fi aici, spune Mohamed Abdel Aty.

Anul acesta a început cu temperaturi-record în Europa şi dacă iarna începe să fie ca vara, ne gândim deja cum va fi cu adevărat în lunile care sunt calde conform calendarului. Gradele sunt cu mult mai multe în termometre, iar apa potabilă este puţină şi mai greu accesibilă.

Deja 785 de milioane de oameni sunt afectaţi de lipsa apei, mai exact, 1 din 9 persoane de pe glob. Seceta se accentuează şi se extinde de la an la an şi tot mai multe terenuri fertile se transformă în deşert.

Zece ţări aficane sunt traversate de cel mai lung fluviu de pe continent, Nil. Apa înseamnă viaţă şi dezvoltare, iar în perioada în care clima deja se schimbă semnificativ, această resursă devine şi mai preţioasă. Fertilitatea pe care Nilul a adus-o cu el a fost esenţială pentru Egiptul antic şi chiar dacă multe s-au schimbat de atunci, rămâne la fel şi în zilele noastre.

Jurnalistul Balazs Barabas a stat de vorbă despre aceasta cu Mohamed Abdel Aty, ministrul egiptean al Apelor.

Egiptul, vulnerabil la schimbarea climatică

Balazs Barabas: Începând cu 1960, populaţia de-a lungul Nilului a crescut de 4 ori. Cum afectează acest lucru Egiptul?

Mohamed Abdel Aty, ministrul egiptean al Apelor: Evident, afectează Egiptul foarte mult, pentru că avem aceeaşi cantitate de apă. Deci, atunci când vorbim despre un sfert din populaţie care consumă aceeaşi cantitate de apă, vorbim despre consumul pe cap de locuitor care a scăzut cu 75% faţă de 1960. Acest lucru pune în dificultate sistemul de gestionare a apei. Cum să răspundem cerinţelor ecologice, ale oamenilor, industriei, agriculturii sunt dificultăţile cu care ne confruntăm.

Balazs Barabas: Ce impact au schimbările climatice asupra Nilului şi a altor ape din Egipt?

Mohamed Abdel Aty: Egiptul este foarte vulnerabil la schimbarea climatică. Egiptul este un deşert traversat de fluviul Nil şi este vulnerabil şi de la nord, şi de la sud.

La nord, creşterea nivelului mării poate afecta o treime din zona Deltei Nilului, ceea ce înseamnă că 4 milioane de locuitori sunt în pericol fie relocaţi. Este periclitată şi alimentaţia, pentru că vorbim de cea mai fertilă zonă din Egipt. Este o provocare la care răspundem prin lucrări de protejare a zonei deltei, pentru a preveni inundarea ei de apele mării.

La sud, orice schimbare în amonte, ca de exemplu Marele Baraj al Renaşterii, fără o coordonare cu operaţiunile de la barajul Aswan, mai ales prin operaţiunile de umplere cu apă pe timpul secetelor şi al secetelor prelungite, poate reprezenta un pericol grav pentru rezervele noastre de apă.

Prin schimbările climatice temperaturile cresc, ceea ce va duce la valuri de căldură. Din câte ştiu, anul trecut, aici, în Europa, aţi avut un record de căldură, un sezon de vară cu o căldură-record, din cauza schimbării climatice. Vă puteţi imagina ce se petrece în Egipt, care în sine este o ţară caldă. Va pune sub presiune consumul de apă şi ritmul de evaporare a apelor, ceea ce poate afecta consumul. Este o altă provocare datorată schimbării climatice. Guvernul egiptean are în vedere planuri de anvergură pentru a combate aceste provocări.

Dispute între Egipt și Etiopia, din cauza unui baraj pe Nil

Marele Baraj al Renaşterii se doreşte a fi cea mai mare hidrocentrală din Africa şi este construită de Etiopia, pe unul dintre braţele Nilului. Doar că lucrurile nu sunt aşa de simple. Proiectul a dus la dispute între Egipt şi Etiopia, pentru că planurile par că vor permite etiopienilor să controleze fluxul Nilului. Statele Unite sunt implicate în medierea problemei, mai ales că previziunile ONU pentru egipteni sunt sumbre: se estimează că până în 2025 lipsa apei va deveni extremă.

Balazs Barabas: Nu doar schimbările climatice, dar şi poluarea şi dispariţia unor specii de peşti periclitează ţara dvs. Cum cooperează Egiptul cu ţările din zonă pentru a contracara aceste fenomene?

Mohamed Abdel Aty: Aţi abordat un subiect important, impactul asupra mediului. La noi ajung apele din alte ţări, deci noi suntem gura de scurgere” pentru ţările riverane. Calitatea oricărei ape care vine de la ei ne va afecta, evident. De aceea, cooperarea pe care o propunem ţărilor riverane are diferite aspecte. Noi le acordăm sprijin în construcţia diferitelor amplasamente, în exploatarea resurselor de apă, în forarea de puţuri pentru a avea apă potabilă curată, îi ajutăm în captarea şi depozitarea apei, îi ajutăm prin construcţia de rezervoare şi baraje, pentru că avem cel mai mare proiect de curăţarea vegetaţiei în lacul Victoria, care a costat 24 de milioane USD, ceea ce evident are impact asupra mediului şi a calităţii apei.

Cum pot fi conectate țările fără ieșire la mare

Mohamed Abdel Aty: Acum lucrăm la ruta navală Victoria-Marea Mediterană, este un mega-proiect ambiţios, prin care putem conecta ţările fără ieşire la mare.

Ungaria, de exemplu, nu are ieşire la mare, dar se poate conecta prin râuri. Asta urmărim şi noi. Rwanda, Burundi, Sudanul de Sud, Uganda, Etiopia nu au ieşire la mare. Iar dacă le conectăm prin râuri la Mediterană, atunci vom putea îmbunătăţi comerţul, turismul şi dezvoltarea pe tot coridorul. La fel, dacă construim infrastructură, drumuri, autostrăzi, interconectări de energie, acestea vor aduce prosperitate tuturor ţărilor şi este genul de cooperare pe care o oferim ţărilor riverane Nilului.

Evident, sprijinim aceste ţări şi în construcţia de baraje. Companii egiptene construiesc un baraj în Tanzania şi am participat la construcţia de baraje în Sudan şi Uganda. Am luat parte la construcţia barajului Bujagali din Uganda, iar în Sudan am participat la construcţia Jebel Aulia.

Există multe baraje pe cursul Nilului. Barajele la care am contribuit au fost studiate şi s-a stabilit că nu au un impact major asupra noastră şi am vrut să ajutăm aceste ţări din zona Nilului să se dezvolte. La fel, în cazul barajului etiopian, mega-proiectul care a fost început fără o consultare cu ţările din josul Nilului şi cu Egiptul. Încercăm să convingem colegii etiopieni să nu ridice şi să exploateze barajul fără să se consulte cu celelalte ţări şi încercăm să avem un mediator care ar ajuta cele trei ţări implicate să ajungă la un acord despre exploatarea barajelor etiopiene.

Ce poate face România?

Balazs Barabas: România este un prieten de demult al Egiptului. Ce poate face România şi alte ţări europene pentru a îmbunătăţi situaţia apelor în Egipt şi în alte ţări africane?

Mohamed Abdel Aty: Evident, trebuie să avem tehnologiile necesare, asta este unul din aspecte. Desalinizarea este altul, reciclarea apei, tratarea apei reziduale, diferite metode de a creşte apa din sistem. Cred că acestea ar fi de ajutor şi pentru Egipt, şi pentru Europa.

Pentru că orice criză de apă care apare în Egipt poate afecta Europa. Un exemplu: dacă debitul Nilului scade cu doar 2%, asta va însemna că un milion de egipteni rămân fără sursă de venit. Aceşti un milion de oameni vor deveni vulnerabili, în pericol de a fi influenţaţi de ISIS sau alte grupări teroriste sau vor începe să migreze, la nord, sud, est, vest. Dacă acest lucru se va întâmpla şi nu vom avea sprijin din partea Europei, atunci impactul va fi aici. Deci, ajutorul şi sprijinul dvs este foarte necesar pentru a ajunge la soluţii de comun acord la această problemă.

Editare web: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri
Playtech
S-a închis o celebră insulă turistică. Mulți își făceau vacanțele acolo, care e motivul FOTO
Digi FM
Courteney Cox face furori pe „Dancing in the Dark”, hitul lui Springsteen. Dansul ei a strâns peste 1,5...
Pro FM
Celine Dion, mereu cu gândul la copiii ei: "Dacă mor? Deja și-au pierdut tatăl". Și-a învățat gemenii cum să...
Film Now
Anne Hathaway nu mai consumă alcool de cinci ani. Ce a făcut-o pe actriță să ia această decizie: „Au nevoie...
Adevarul
Șeful Biroului Interpol din Republica Moldova, arestat pentru ștergerea datelor infractorilor urmăriți...
Newsweek
Anunț important de la Casa de pensii. Care pensionari trebuie să depună acte până la final de iunie?
Digi FM
Cea mai mare dorință a lui Celine Dion: „Chiar dacă va trebui să mă târăsc, o voi face!”. Artista luptă cu o...
Digi World
Cel mai bun moment al zilei pentru a face sport pentru a scădea nivelul zahărului din sânge. E valabil mai...
Digi Animal World
Cum arată cu adevărat o furnică. Fotografia care a cucerit internetul: „E incredibil! Pare un monstru”
Film Now
Cât de tare îi seamănă tatălui său! Fiul de 20 de ani al lui Russell Crowe, pozat de unul singur în Australia...
UTV
(VIDEO) Reactia lui Babasha dupa ce a fost huiduit la concertul celor de la Coldplay: “Am avut inainte o...