Ungaria apelează din nou la taxarea suplimentară a companiilor pentru a-și cârpi bugetul. Guvernul de la Budapesta invocă acum războiul din Ucraina și va obliga marile companii private să plătească la bugetul de stat o mare parte din profiturile suplimentare.
„Vom obliga băncile, asigurătorii, marile lanțuri de retail, industria energetică, firmele din comerț, companiile de telecomunicații și transportatorii aerieni să plătească o mare parte din profiturile lor suplimentare către cele două fonduri de stat”, a declarat premierul Viktor Orban.
Anunțul a venit a doua zi după ce premierul Ungariei a instituit o nouă stare de urgență în țară, invocând de data aceasta provocările generate de războiul aflat în desfășurare în Ucraina. Parlamentul ungar, care tocmai a depus jurământul și unde Viktor Orban și-a asigurat o nouă majoritate constituțională după alegerile legislative de a începutul lunii aprilie, a modificat legislația pentru a permite o astfel de măsură. Noua stare de urgență vine după starea de urgență pe care Orban o decretase în timpul pandemiei și care expira la 1 iunie.
Executivul de la Budapesta încearcă să-și pună sub control finanțele statului și apelează din nou la această rețetă, care l-a ajutat în trecut pe premierul Viktor Orban să evite creșterea impozitelor asupra gospodăriilor.
Ce socoteli își face guvernul lui Viktor Orban
Șeful guvenului de la Budapesta susține că băncile și companiile care realizează profituri suplimentare pe fondul situației dificile a războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor vor trebui să contribuie la finanţarea consolidării armatei ungare şi a plafonării preţurilor la energie pentru populaţie.
Autoritățile de la Budapesta estimează că vor încasa peste două miliarde de euro prin introducerea taxării suplimentare. Cei mai mulți bani ar urma să îi aducă sectorul energetic și cel bancar, câte 750 de milioane de euro fiecare.
Guvernul speră să încaseze 300 de miliarde de forinţi (760 de milioane de euro) numai din sectorul bancar și cel energetic, adică un total de 600 de miliarde de forinţi (peste 1,5 miliarde de euro), a detaliat joi ministrul dezvoltării economice Marton Nagy, într-o conferinţă de presă, relatează Agerpres. Impozitarea lanţurilor de retail, a companiilor de asigurări, aeriene, de telecomunicaţii şi a grupurilor farmaceutice va aduce încă 200 de miliarde de forinţi (aproximativ 500 de milioane de euro), a arătat el. Va fi introdusă, de asemenea, o taxă și pe veniturile din publicitate, care ar trebui să aducă la buget 15 miliarde de forinţi (38 de milioane de euro), a detaliat ministrul ungar.
„Nu este vorba de a profita de pe urma profiturilor, ci a excedentului de profit”, a spus Nagy, citat de AFP.
Premierul ungar a spus că taxele suplimentare se vor aplica în 2022 și 2023. Dar, deși susține că acestea vor fi în vigoare doar o perioadă limitată de timp, taxele speciale adoptate anterior au devenit parte componentă a regimului fiscal din Ungaria. De altfel, ministrul economiei a refuzat joi să spună dacă taxele ar putea fi prelungite ulterior.
Companiile farmaceutice și jocurile de noroc scapă de suprataxare
Într-un videoclip postat miercuri pe Facebook, premierul Orban a explicat că banii obţinuţi prin această nouă taxă vor fi utilizaţi în două direcţii: întărirea armatei şi plafonarea preţurilor la energie şi apă. Războiul şi politica de sancţiuni a Bruxelles-ului împotriva Rusiei au dus la o creştere a preţurilor care, împreună cu creşterea dobânzilor, „aduce profituri suplimentare băncilor şi multinaţionalelor”, și-a justificat decizia premierul ungar.
Economiștii susțin că dacă băncile și companiile transferă o parte din povară asupra clienților prin creșterea prețurilor, atunci populația va ajunge să plătească o parte a noilor taxe.
Din același motiv, și partidele de opoziție au criticat decizia. În plus, acestea acuză că taxarea suplimentară nu se aplică și domeniilor controlate de oamenii de afaceri apropiați puterii, precum industria farmaceutică și cea a jocurilor de noroc.
Efect pe bursă: MOL, OTP Bank și Magyar Telekom, cele mai mari scăderi
Taxarea specială nu este însă nouă în Ungaria. Reutes arată că, după 2010, Orban a impus o serie de taxe suplimentare asupra băncilor, companiilor din retail și sectorului energetic, care au contribuit la reducerea deficitului, dar au erodat încrederea investitorilor. În plus, în acest an, confruntat cu creșterea inflației, guvernul de la Budapesta a plafonat prețurile la alimentele de bază, combustibili și credite ipotecare.
Joi, guvernul ungar a anunţat joi că doar maşinile înmatriculate în Ungaria vor putea alimenta la benzinăriile în care preţurile au fost plafonate din noiembrie (în jur de 1,2 euro pe litru) pentru a descuraja astfel „turismul de rezervor. Şoferii cu numere de înmatriculare străine vor trebui să plătească preţul pieţei.
Investitorii au reacționat imediat la anunțul introducerii noii taxe, iar asta s-a văzut cel mai bine pe bursă. Indicele principal al pieței din Budapesta a scăzut joi cu mai mult de 4,5 la sută, cele mai afectate fiind acțiunile MOL, OTP Bank și Magyar Telekom. Conform calculelor publicației Portfolio, capitalizarea Bursei din Budapesta s-a redus cu 1,6 miliarde de dolari.
