De ce vremea nefavorabilă este periculoasă pentru lansarea unei navete spațiale

Data actualizării: Data publicării:
Nori joși la baza NASA de la Cape Canaveral
Nori joși la baza NASA de la Cape Canaveral Foto: Guliver/Getty Images

Decolarea de la Cape Canaveral a capsulei aparținând companiei SpaceX, care urma să transporte doi astronauți americani până la Stația Spațială Orbitală, a fost amânată miercuri seara în ultimul moment, din cauza vremii nefavorabile. Misiunea, care marchează prima lansare pentru astronauţi americani de pe pământ american şi cu tehnologie americană din ultimii aproape 10 ani, a fost amânată pentru sâmbătă seara, dacă vremea o va permite.

Numărătoarea inversă a fost oprită cu 17 minute înainte de aprinderea motoarelor rachetei Flacon 9, aflată pe rampa de lansare de la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida. (De la această rampă au fost lansate și echipajele misiunilor Apollo, cele care au ajuns pe Lună.)

Astronauţii acestui zbor de încercare pentru noua capsulă Crew Dragon, Doug Hurley (53 de ani) şi Bob Behnken (49 de ani), au fost evacuaţi din cabina de pilotaj. Ei urmau să călătorească timp de 19 ore până la întâlnirea cu Staţia Spaţială Internaţională, aflată pe orbită la aproximativ 400 km altitudine.

 În cursul zilei de miercuri fuseseră câteva reprize de ploaie la Centrul Spaţial Kennedy, iar Serviciul Meteorologic Naţional a dat avertizare de tornadă pentru regiunea de unde urma să aibă loc lansarea. Nici pentru sâmbătă prognoza meteo nu este grozavă, iar misiunea Demo-2 ar putea suferi o nouă amânare, pentru duminică.

Vântul și fulgerele, principalii inamici

Vremea proastă, cu vântul care suflă în rafale, împiedică un zbor stabilizat perfect al rachetei în faza de lansare, de aceea nu se riscă, a explicat la Digi24 Dumitru Prunariu, singurul român care a călătorit în spațiu. Vântul este principalul inamic, desigur și furtunile cu fulgere sunt și ele un inamic al lansării rachetelor, pentru că dacă este foarte încărcată atmosfera, un fulger poate să provoace daune părții exterioare a rachetei, părții electronice, de multe ori, și se evită să fie lansate rachetele atunci când sunt furtuni, a spus Prunariu. Dacă este numai ploaie, nu este nicio problemă, dar vântul și furtunile prezintă un impediment în lansarea perfectă a unei nave cosmice, a adăugat el. 

Combustibilul este scos din treptele rachetei purtătoare - este vorba de oxigen lichid și un kerosen special pentru rachete - iar racheta va fi realimentată înainte de lansarea de sâmbătă. Procedurile sunt standard, sunt verificate din timp și în cazul în care se întâmplă așa ceva, se procedează în conformitate cu toată documentația de bord și procedurile stabilite, a arătat Dumitru Prunariu.

Emoțiile sunt omenești și există

Cei doi astronauți care vor fi lansați sâmbătă sunt doi astronauți cu experiență, fiecare are câte două zboruri spațiale la activ, fiecare este superspecializat, unul este pilot militar în Navy, celălalt în Air Force, au condus activități legate direct de lansări la centrul de operațiuni al NASA și sunt pregătiți să facă față unor astfel de amânări. „Desigur, emoțiile există, pentru că sunt oameni și ei, și noi. Poate ale noastre sunt mai mari acum, că privim de la distanță și nu simțim exact ce are să se întâmple acolo. Dar pentru ei sunt proceduri standard. Au înțeles, zborul se amână, se dau jos din capsulă și vor reveni sâmbătă”, a arătat Dumitru Prunariu.

Cosmonautul român a rememorat momentul propriei lansări din 1981, când a participat la misiunea Soiuz 40, și a mărturisit că avea emoții, dar nu îi era frică. „Trei ani de pregătire mi-au insuflat o astfel de dorință de a zbura în cosmos, încât aș fi făcut-o oricum”, a spus Dumitru Prunariu. „Dar emoțiile sunt omenești și există, mai ales când efectuezi în premieră o astfel de aventură umană și științifică, cum este zborul cosmic. Poate un puls crescut, tensiunea crescută, dar chiar gol în stomac n-am simțit”, a adăugat el.

Acum, racheta purtătoare Falcon 9 și capsula Dragon pe care o transportă sunt în așa fel construite, încât să salveze echipajul în orice fază a lansării sau a traiectoriei spre spațiul cosmic, a precizat Dumitru Prunariu.  

Dumitru Prunariu face comparația între zborul în spațiu din 1981 și cel din 2020

„Această navă Dragon a companiei SpaceX poate să ducă în spațiul cosmic până la șapte persoane, pe când o navă Soiuz duce acum trei persoane în spațiul cosmic, iar în varianta în care am zburat eu ducea doar doi cosmonauți la bordul stației cosmice internaționale”, a explicat Dumitru Prunariu. „Sistemele de la bord, sistemele de navigație sunt mult îmbunătățite. Între timp, funcționează sistemele GPS, sunt mult mai mulți sateliți de comunicații, pentru a efectua comunicații non-stop de la bordul navei cu solul, indiferent unde se află. Noi, de exemplu, aveam posibilitatea să vorbim cu solul doar zece minute în timpul unei rotații care dura o oră și jumătate și aceasta doar atunci când eram deasupra antenelor care erau construite atunci pe teritoriul Uniunii Sovietice. Deci, acum se poate comunica de la bord oricum și oricând. 

Sistemele de navigație de la bord s-au dezvoltat foarte mult. Atunci când am fost eu lansat, poziția navei era măsurată prin telemetrie de la sol și am efectuat 28 de ore, am stat în spațiul cosmic, până să efectuăm joncțiunea cu stația orbitală. Între timp, am făcut un test complet al navei cosmice, am făcut două manevre spațiale pentru a modifica orbita și a o aduce pe orbita stației orbitale. Acum, cu navele Soiuz, în șase ore după lansare ești deja la bordul stației orbitale, procedurile sunt mult accelerate și optimizate.

În faza actuală, naveta americană Dragon va petrece 19 ore în zbor cosmic până să efectueze joncțiunea cu stația cosmică internațională, pentru că într-o procedură mai puțin standard pentru zborurile viitoare, cei doi astronauți americani vor efectua o serie întreagă de operațiuni manuale, pentru a vedea cum funcționează și cum reacționează sistemele acestei capsule în zbor comandat manual, a explicat Dumitru Prunariu. Dar nava este făcută să funcționeze cu o intervenție minimă a astronauților, spre deosebire de nava la bordul căreia am zburat eu, unde cosmonauții aveau mult de lucru și era o serie întreagă de proceduri care trebuiau efectuate direct de la bord și nu erau făcute automat.

Însă în momentul în care zborurile acestea cu nava Dragon vor deveni o rutină, zborurile vor fi mult accelerate, vor fi mult mai multe pe an și timpul de la lansare până la joncțiunea cu stația orbitală va fi minimizat pe cât posibil, pentru a câștiga timp pentru experimente, pentru activități practice concrete la bordul stației cosmice internaționale. Nava Dragon este aptă să rămână în spațiul cosmic, în joncțiune cu stația spațială, și să-i funcționeze sistemele aproximativ patru luni. Acest lucru este condiționat de situația bateriilor solare, care sunt dintr-un material extrem de sensibil, care sunt foarte eficiente, dar  după patru luni, eficiența lor scade. Sunt convins că în timp vor fi construite sisteme mult mai performante și zborurile vor dura mult mai mult cu nava ancorată de ISS, a arătat Prunariu.

Cum s-a pregătit Dumitru Prunariu să ajungă în spațiu

Dumitru Prunariu s-a pregătit trei ani pentru a zbura în spațiu, în 1981. Era pregătirea standard pentru cosmonauți, pregătirea de bază pentru a putea efectua orice tip de zbor spațial. Aproape doi ani a fost o pregătire teoretică, a fost ca un masterat. La fiecare jumătate de an se dădeau examene din multe materii legate de construcția și funcționarea sistemelor navei cosmice și rachetei purtătoare, cât și alte stației orbitale. În paralel, se efectuau teste medicale și pregătire fizică de trei ori pe săptămână câte două ore. „Trebuia să avem o rezistență deosebită, nu mușchi de sportiv”, a punctat Prunariu. Abia ulterior a început pregătirea la simulatoare, a povestit cosmonautul la Digi24.

„Cu toate acestea, în spațiul cosmic, deși ești învățat să intervii în situații de avarie, se întâmplă să apară situații noi și trebuie completată documentația de bord. Acum, la echipajul american toată această documentație e pe o tabletă de bord, pe un iPad pe piciorul astronautului. „Închipuiți-vă că pe atunci noi nu aveam computere și căram cu noi câteva volume de manuale, pentru fiecare fază a zborului cosmic având proceduri și check-listuri pe care trebuia să le parcurgem în cadrul echipajului”, a relatat Dumitru Prunariu.

Cosmonautul spune că în nicio clipă nu s-a gândit să renunțe, din contră, era foarte îndârjit să reușească. Din România au fost trimise două persoane, având un contracandidat în Dumitru Dediu. Amândoi au efectuat același tip de pregătire. În final, s-a tras linia, s-au văzut rezultatele, notele de la examene, testele practice și a fost ales cel mai bun. Dediu, ca militar, era mai mare în grad și dacă rezultatele erau egale, ar fi fost preferat, a arătat Prunariu ce l-a motivat să fie ambițios și perseverent. „Eu din copilărie mi-am dorit să zbor. Sunt Balanță, un semn de aer, și mă simt bine în aer. Mă uitam pe cer, admiram avioanele, când mergeam în excursii pe munte mă întindeam pe spate noaptea și pătrundeam Universul și aveam impresia că zbor printre galaxii. Toate acestea mi-au dezvoltat o dorință deosebită de a mă ocupa de zbor”, a povestit Dumitru Prunariu.

Va mai exista un alt Dumitru Prunariu? Cosmonautul spune că sunt șanse. Agenția Spațială Europeană se pregătește să facă o selecție de astronauți și România va participa și ea. „Sunt convins că se vor găsi numeroși tineri foarte bine pregătiți care să facă față unor teste și ulterior unui zbor cosmic. De mult îmi doresc un urmaș, mi-ar face mare plăcere să-l îndrum la început, apoi să-l văd cum se bucură și el de faimă, de succes și să reprezinte România în domeniul științific în spațiul cosmic”, a spus Dumitru Prunariu la Digi24.

Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri