Tehnologie revoluționară: Cum ne ajută bacteriile să respirăm aer curat

Tragedie în Italia: un român dispărut de două săptămâni, găsit mort la cascadele Tre Santi

Orașul în care zeci de oameni au protestat în fața primăriei, pentru că nu au apă caldă și căldură. Cum s-a ajuns în această situație

Arta confiscată în „Dosarul Tablourilor”, pentru care fostul ministru Darius Vâlcov a primit 5 ani de închisoare, expusă la Craiova

„Ușa vecinului era la mine, crăpată și ruptă în două”. Mărturiile locatarilor după explozia din Chitila

Accident ca în filme în Ilfov după ce o mașină a „zburat” peste un sens giratoriu. Explicațiile lui Titi Aur

Arhitectul șef de la Primăria Sectorului 5, acuzat de DNA că a primit 15.000 euro de la un om de afaceri

Explozie într-un bloc din Chitila: doi răniți și 40 de locatari evacuați în toiul nopții

Urmărire ca-n filme la Mănăstirea Humorului, după ce un bărbat a furat o mașină

Scandalul TikTok, reacții pe scena politică din România. Ministrul Justiției: Sunt pentru o evaluare riguroasă a conținutului

Principiul care stă la baza sistemului de filtrare este cel al fotosintezei: gazele poluante trec printr-un reactor în interiorul căruia se află bacterii care purifică aerul.

Cianobacteriile, numite şi alge albastre-verzi, sunt aduse în laborator dintr-un izvor termal din Bihor. Organismele trăiesc la temperaturi mari, în jur de 50 de grade Celsius, aceeaşi temperatură regăsită în gazele de evacuare din centralele termice.

Ciprian Chiș, doctorand la Centrul de Cercetări Biologice Jibou a declarat că cinobacteriile cresc foarte bine, iar după ce vor fi suficient de dezvoltate vor fi testate în bioreactorul mare.

Bacteriile, atent selecţionate, ajung într-un aparat cu o capacitate de 20 de litri, pe unde trec şi gazele de la centrala termică.

„Ele ajung în partea de jos a bioreactorului, apoi printr-un sistem specific de barbotare ele sunt distribuite în întreaga masa a culturii de cianobacterii”, a explicat un alt cercetător.

După procesul din laborator, specialistii susţin că nivelul de noxe scade la aproape jumătate.

„În metabolismul lor absorb CO2 și emit în atmosferă oxigen, deci practic aerul nu numai că este cu mai puțin dioxid, dar este și îmbogățit în oxigen”, a explicat şeful Centrului de Cercetări Biologice din Jibou, Cosmin Sicora.

Dioxidul de carbon este principalul vinovat pentru încălzirea globală. De exemplu, în ultimii 15 ani, temperatura din ecosistemele Munţilor Carpaţi a crescut cu un grad.

Un cercetător de la Grădina Botanică din Cluj a atras atenția că, din cauza încălzirii globale, anumite specii pot dispărea.

„Există pericolul ca anumite specii care sunt rare, dar care sunt adaptate la climatul acesta foarte rece, să dispară. Deja la nivel de Europa se remarcă migraţii ale unor specii sudice înspre nord”,a spus Mihai Pușcaș.

Sistemul a fost testat până acum doar în laborator, însă cercetătorii vor să-l extindă la nivel industrial. Până acum, investiţia a fost de 30.000 de euro si a fost realizată cu banii Gradinii Botanice. În 2016, cercetătorii vor încerca să obţină fonduri europene şi guvernamentale, pentru a-şi extinde cercetările.