VIDEO. Placa zburătoare, o invenție românească

Orașul în care Serviciul de Evidență a Persoanelor a fost închis, după ce a rămas fără angajați. Cum s-a ajuns aici

Bolojan se gândește să reducă impozitele persoanelor cu dizabilități: să se limiteze la o locuință de o anume suprafață și o mașină

Jaf armat pe o șosea din Italia. Atacatorii au blocat drumul și au aruncat în aer o dubă de transport valori

Ce ar însemna o recesiune tehnică pentru România. „Creșterea PIB-ului a fost, într-o anumită măsură, forțată”

Ministrul Justiției, despre numirea șefilor celor mai mari parchete: Decizia este a președintelui Nicușor Dan

UE, în fața unei săptămâni de foc: de la întâlnirea șefilor apărării la conferința de la Munchen. „Să se gândească urgent la un plan B”

Prințul și prințesa de Wales, prima reacție în scandalul Epstein: „Profund îngrijorați de noile dezvăluiri”

Rusia vrea să interzică site-urile pentru adulți pentru cei fără copii: „Ei pur şi simplu au nevoie să facă sex”

Spion al lui Putin, angajat la o bancă din Kiev: indica ținte pentru bombardamente și furniza Rusiei informații sensibile

„Noi toţi am avut visul de a zbura! Dumitru a avut chiar vise mai mari”, spune clipul de prezentare a invenției.

Visul lor este acum realitate. Doar că nu în România ci în New Mexico, SUA, acolo unde autorităţile au înţeles că cercetarea spaţială merită o mână de ajutor.

Placa zburătoare - ARCA board - este ultima invenţie a cercetătorului român şi a echipei sale. O maşină zburătoare, propulsată eelectric de 272 de cai putere. Placa se poate deplasa în orice direcţie posibilă.

„Ideea a venit de la băiatul unuia dintre directorii noştri. Am pariat pe o îngheţată că se poate construi”, spune inventatorul plăcii. Dumitru Popescu.

Placa este construită din materiale compozite şi cântăreşte în jur de 82 de kilograme.

„Folosim 36 de motoare electrice de mare putere care antrenează 36 de ventilatoare. Este acelaşi principiu de funcţionare al avioanelor cu decolare verticală”, spune Dumitru Popescu.

Inventatorii au încercat să îşi dezvolte proiectele în România. Au fost însă sprijiniţi mai mult de companii private decât de stat. Aşa au reuşit să construiască rachete spaţiale şi aeronave fără pilot, pe care au încercat să le trimită în spaţiu. Cercetătorii de la ARCA au lansat şi două rachete stratosferice, de pe nave de luptă din Marea Neagră.

Cercetătorii români au intrat însă în conflict cu Agenţia Spaţială Română.

În anul 2013, ARCA a introdus o acţiune penală la Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), acuzând fraude în Programul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare STAR, precum și conflicte de interese și abuzuri în serviciu.

Cercetătorii români au preferat să îşi continue munca de cercetare în Statele Unite. Guvernul american i-a susţinut cu 500.000 de dolari, iar proiectul unui avion care să zboare pe baza energiei solare este acum în linie dreaptă.

„Cu centrul NASA din New Mexico am început colaborarea acum trei luni. Cu Agenţia Spaţială Europeană avem un proiect de colaborare”, spune Dumitru Popescu.

Nu sunt singurii cercetători români ale căror invenţii fac mândria altei ţări şi nu a României.

La începutul acestui an, Alexandru Duru a fost cel care a omologat în Cartea recordurilor cel mai lung zbor de până atunci cu o placă zburătoare, peste 270 de metri. Tânărul sucevean este stabilit însă în Canada.