News Alert Deficitul bugetar al României a scăzut la 2% din PIB în primul semestru din 2026. Veniturile au crescut cu peste 10%
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat, la 30 iunie 2026, cu un deficit de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate vineri, 24 iulie, de Ministerul Finanțelor.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deficitul bugetar s-a redus cu 1,65 puncte procentuale, de la 3,64% din PIB la 2% din PIB. În termeni nominali, deficitul a scăzut cu aproape 28,8 miliarde de lei, de la 69,80 miliarde de lei în primul semestru din 2025.
În primele șase luni ale anului, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 342,52 miliarde de lei, în creștere cu 10,3% față de perioada similară din 2025.
Raportat la PIB, veniturile au avansat cu 0,46 puncte procentuale, evoluție susținută de încasările mai mari din TVA, impozitul pe salarii și venit, taxele pe proprietate și fondurile europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 33,71 miliarde de lei, cu 11,1% peste nivelul din primul semestru al anului trecut. Creșterea a fost influențată de majorarea încasărilor din impozitul pe dividende, de 29,9%, și din Declarația Unică, de 21%.
În același timp, contribuțiile de asigurări sociale au însumat 110,86 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%, iar impozitul pe profit a adus la buget 18,97 miliarde de lei, cu 10,1% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Încasările din TVA au crescut cu peste 25%
Una dintre cele mai importante evoluții a fost înregistrată la TVA, unde încasările nete au ajuns la 74,14 miliarde de lei, în creștere cu 25,1% față de primul semestru din 2025.
Ministerul Finanțelor explică această evoluție prin majorarea încasărilor brute din TVA, influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025.
În același timp, statul a restituit companiilor 18 miliarde de lei sub formă de rambursări de TVA, cu 9,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile din accize au crescut cu 5,9%, până la 23,25 miliarde de lei, în timp ce veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, la 24,13 miliarde de lei.
Vezi și TVA explicat pe înțelesul tuturor. Ce este, cine îl plătește și cum influențează prețurile în 2026
Fondurile europene au adus peste 30 de miliarde de lei
Sumele rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 30,29 miliarde de lei, în creștere cu 20,8% față de primul semestru din 2025.
Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 383,55 miliarde de lei, în creștere cu 0,8% față de primul semestru din 2025.
Ca pondere în PIB, acestea au scăzut însă de la 19,85% la 18,66%, ceea ce reprezintă o reducere de 1,19 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor precizează că ajustarea bugetară s-a concentrat pe limitarea cheltuielilor curente, fără diminuarea investițiilor publice și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au scăzut, iar cele cu dobânzile au crescut
Cheltuielile de personal s-au ridicat la 82,11 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde de lei mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul măsurilor de limitare a sporurilor și de temperare salarială.
În schimb, cheltuielile cu dobânzile au crescut la 29,37 miliarde de lei, cu 4,14 miliarde de lei peste nivelul din primul semestru din 2025, reprezentând 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 49,42 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în principal ca urmare a plăților mai mari din sistemul de sănătate.
Cheltuielile cu asistența socială au însumat 126 miliarde de lei, în scădere cu 0,5%, iar subvențiile acordate au fost de 6,7 miliarde de lei.
Investițiile publice au urcat la aproape 60 de miliarde de lei
Investițiile publice au continuat să crească în primul semestru al anului.
Cheltuielile pentru investiții, programe de dezvoltare și cheltuieli de capital au ajuns la 59,96 miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Din totalul investițiilor, 70,94% au fost finanțate din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Totodată, plățile aferente proiectelor finanțate prin fonduri europene și PNRR au crescut cu 56,32% față de primul semestru al anului trecut, până la 15,32 miliarde de lei, confirmând accelerarea utilizării finanțărilor europene pentru susținerea investițiilor publice.
Ministerul Finanțelor consideră că evoluția execuției bugetare din primele șase luni ale anului susține obiectivul de consolidare fiscală și contribuie la menținerea credibilității României în evaluările agențiilor internaționale de rating.
Alexandru Nazare: Execuția bugetară transmite un semnal de credibilitate către agențiile de rating
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB în primul semestru reprezintă un semnal important pentru agențiile internaționale de rating, în contextul în care România urmează să fie evaluată de Fitch și Moody's.
Potrivit acestuia, menținerea calificativului de investiții rămâne principalul obiectiv economic al României, întrucât acesta influențează costurile de finanțare ale statului, încrederea investitorilor și capacitatea de a susține investițiile și reformele.
„Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody's. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele. Dar nu avem motive de relaxare: menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”.
Nazare a subliniat că evoluția execuției bugetare arată că ajustarea fiscală se realizează printr-o administrare mai eficientă a finanțelor publice, în condițiile în care veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, iar cheltuielile totale au avansat cu doar 0,8%.
În același timp, ministrul a evidențiat că investițiile publice au continuat să crească, ajungând la aproape 60 de miliarde de lei în primele șase luni ale anului, cu peste 9,5 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025. O parte tot mai mare a acestor investiții este finanțată din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit lui Alexandru Nazare, reducerea deficitului și menținerea ritmului investițiilor transmit investitorilor și agențiilor de rating că România își respectă angajamentele de consolidare fiscală și își continuă reformele, iar predictibilitatea și disciplina bugetară vor rămâne esențiale în perioada următoare.
Editor : Bianca Bâlu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News