Economia Chinei pierde din viteză. Exporturile nu mai sunt suficiente
Fabricile Chinei produc și exportă mai mult ca niciodată. Economia, însă, încetinește. Pentru prima dată de la pandemie, ritmul de creștere a coborât sub ținta oficială a Beijingului. Este semnul că recordurile din comerțul exterior nu mai pot ascunde problemele din interiorul economiei.
Produsul Intern Brut al Chinei a crescut cu 4,3% în trimestrul al doilea comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică. Este cel mai redus ritm de creștere înregistrat de la introducerea oficială a raportării PIB-ului, la începutul anilor 1990, cu excepția celor trei ani de restricții din timpul pandemiei de COVID-19, arată Financial Times.
Ritmul este sub intervalul țintei oficiale de 4,5-5% stabilit de Beijing pentru acest an, dar și sub evoluția din primul trimestru, când a doua economie a lumii a crescut cu 5%.
Datele transmit și un mesaj mai neobișnuit. Autoritățile chineze au fost adesea acuzate că prezintă o imagine mai favorabilă a economiei decât o arată indicatorii. Însă acum Beijingul a admis o creștere sub propria țintă, situație care nu s-a mai întâlnit din perioada pandemiei. Pentru unii economiști, este un semnal că problemele din economie sunt suficient de vizibile astfel încât să nu mai poată fi mascate în statisticile oficiale.
Iar indicatorii publicați odată cu datele privind PIB-ul reflectă problemele din economie.
Consumul intern rămâne un punct vulnerabil major al economiei. Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, arată CNN.
În paralel, investițiile companiilor și ale statului în fabrici, infrastructură și proiecte pe termen lung s-au redus cu 5,7% în prima jumătate a anului, iar investițiile din sectorul imobiliar au scăzut cu 18%.
Vulnerabilitățile economiei chineze
Aceste cifre explică, de fapt, principala problemă a economiei chineze. Modelul de dezvoltare din ultimele două decenii s-a bazat pe investiții masive în infrastructură și construcții, alimentate de credit ieftin și de o piață imobiliară aflată într-o expansiune aproape continuă. După prăbușirea marilor dezvoltatori imobiliari și corecția prelungită a pieței rezidențiale, acest model și-a atins limitele.
Iar cum pentru milioane de familii chineze locuința reprezintă cea mai mare parte a averii, scăderea prețurilor și incertitudinile din sectorul imobiliar au afectat încrederea consumatorilor, care preferă să economisească în loc să cheltuiască.
În același timp, piața muncii rămâne fragilă, ceea ce accentuează prudența gospodăriilor.
În lipsa unei reveniri a cererii interne, economia Chinei se bazează tot mai mult pe exporturi.
În iunie, exporturile au crescut cu 27% față de aceeași lună a anului trecut, peste așteptările analiștilor. Cererea globală pentru semiconductori, componente electronice și echipamente utilizate în dezvoltarea inteligenței artificiale a susținut industria chineză.
De asemenea, creșterea prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran a stimulat și cererea pentru tehnologiile verzi, precum bateriile și vehiculele electrice, pe fondul încercărilor consumatorilor de a-și reduce dependența de combustibilii tot mai scumpi. Asta a ajutat exporturile de mașini, care luna trecută au depășit pentru prima dată pragul de un milion de unități.
Prosperitatea vine la pachet cu riscuri
Mai mulți economiști descriu situația actuală drept o economie cu două viteze. Industriile de înaltă tehnologie și exporturile continuă să crească într-un ritm accelerat, în timp ce consumul intern, investițiile și sectorul imobiliar rămân blocate într-o perioadă prelungită de slăbiciune.
Economistul-șef pentru Asia-Pacific al Natixis spune că în economia Chinei “nu există cerere internă, totul se bazează pe exporturi, un model care nu este sustenabil”.
Paradoxal, nici accentul pus pe exporturi nu este lipsite de riscuri.
Livrările tot mai mari de autovehicule către Uniunea Europeană începe să genereze tensiuni cu statele membre. Uniunea Europeană pregătește deja extinderea tarifelor și asupra automobilelor hibride plug-in produse în China, după ce anul trecut a introdus taxe suplimentare pentru vehiculele electrice.
În plus, creșterea exporturilor este alimentată în mare parte de cererea globală pentru produse de înaltă tehnologie și de investițiile masive în inteligență artificială. Iar dacă acest ciclu investițional încetinește sau dacă marile economii occidentale își înăspresc barierele comerciale împotriva produselor chinezești, Beijingul riscă să piardă și ultimul motor important de creștere.
La aceasta se adaugă și incertitudinile geopolitice. Fondul Monetar Internațional avertizează că tensiunile din Orientul Mijlociu pot afecta lanțurile globale de aprovizionare, pot menține ridicate prețurile materiilor prime și pot încetini comerțul mondial.
Iar pentru o economie care depinde din ce în ce mai mult de cererea externă, aceste evoluții reprezintă un risc suplimentar.
Editor : Dragoș Comache
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News