Breaking News Siegfried Mureșan desemnat în funcția de premier. Economia României, în fața unor dezechilibre majore. Ce va gestiona noul Executiv
Președintele Nicușor Dan a decis, pe 17 septembrie, să nominalizeze în funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Anunțul desemnării a fost făcut prin intermediul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni.
Președintele a expus motivele care au dus la desemnarea lui Mureșan. Europarlamentarul nu a acceptat pe loc oferta și a cerut un timp de reflecție.
„Am ales să desemnez pentru poziția de prim-ministru persoana care are cele mai multe voturi exprimate astăzi de partide la consultări.
Această persoană este Siegfried Mureșan. Dincolo de faptul că a fost propus de cele trei partide, este o persoană care are o experiență în Parlamentul European, care a negociat de-a lungul timpului lucruri importante, deci are expertiza pentru această poziție.
Domnul Mureșan mi-a solicitat un timp de gândire, pe care i-l respect. Rămâne prima opțiune pentru mine. Aștept să îmi confirme sau să îmi infirme înainte de a publica decretul în Monitorul Oficial”, a transmis Nicușor Dan.
Ce urmează pentru noul Executiv
Noul Guvern va prelua o economie care a înregistrat o contracție în prima jumătate a anului, în timp ce consumul populației, unul dintre principalii factori care au susținut creșterea economică în anii anteriori, a avut o contribuție negativă la evoluția PIB.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Organizația Patronală Concordia susține că slăbiciunea economiei, observată încă din a doua jumătate a anului trecut, a fost amplificată în 2026 de politica fiscal-bugetară restrictivă și de incertitudinea politică.
Consumul populației a devenit o frână pentru economie
Consumul populației a avut în primul semestru o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale la evoluția PIB.
Și datele privind comerțul cu amănuntul indică o reducere a consumului. În luna iunie, vânzările din retail au fost cu 7,3% mai mici în termeni anuali, iar în iulie scăderea a fost de până la 6,1%.
Inflația a depășit 10%, apoi a coborât la 6,17%
Presiunile asupra consumului au apărut într-un context de inflație ridicată. Rata anuală a inflației a depășit 10% în prima parte a anului, atingând un maxim de 10,9%.
Ulterior, ritmul de creștere a prețurilor a încetinit. În august, rata anuală a inflației a coborât la 6,17%, de la 8,16% în iulie, potrivit celor mai recente date disponibile.
Scăderea ratei inflației nu înseamnă însă că prețurile au revenit la nivelurile de dinaintea scumpirilor, ci că acestea cresc într-un ritm mai lent.
Energia pune presiune pe industrie
Industria este un alt domeniu în care Concordia identifică probleme. Potrivit organizației, industria românească nu a beneficiat în aceeași măsură de revenirea economică din zona euro, fiind afectată de costurile ridicate cu energia și de modificările fiscale.
Pentru marii consumatori industriali, prețul energiei electrice se află printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, potrivit analizei. În cazul gazelor naturale, costurile, care anterior erau printre cele mai scăzute din Europa, s-au apropiat de nivelurile din Germania și Austria.
Concordia susține că, pe termen lung, reducerea costurilor nu poate depinde exclusiv de plafonarea prețurilor și indică drept soluție creșterea producției interne de energie la costuri competitive.
Deficitul bugetar a ajuns la 2,34% din PIB la finalul lunii iulie
Situația fiscală reprezintă un alt element important pentru viitorul Guvern.
Deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB la sfârșitul lunii iulie, iar Concordia estimează că România are o probabilitate ridicată să atingă ținta anuală de 6,2% din PIB, în condițiile în care nu vor apărea noi creșteri semnificative ale cheltuielilor.
În același timp, România continuă să înregistreze un deficit de cont curent ridicat, estimat la aproape 8% din PIB.
Cele două dezechilibre sunt cunoscute drept „deficitele gemene” și reprezintă una dintre principalele probleme macroeconomice pe care viitorul Executiv va trebui să le gestioneze.
Șomajul a urcat la 6,4% în iulie
Încetinirea economică se reflectă și pe piața muncii. Rata șomajului a ajuns la 6,4% în luna iulie, nivel considerat de experți drept maxim al ultimilor ani.
În același timp, salariile au continuat să crească nominal. Câștigul salarial mediu net a ajuns în iulie la 5.820 de lei, cu 86 de lei, respectiv 1,5%, peste nivelul din iunie.
Câștigul salarial mediu brut a urcat la 9.709 lei, cu 145 de lei mai mult decât în luna precedentă.
Raportată însă la evoluția prețurilor, situația este diferită. Salariul real din iulie a fost cu 2,5% mai mic decât în aceeași lună din 2025, potrivit datelor INS.
În sectorul privat, dinamica salariilor s-a redus față de anul precedent, susțin experții.
Presiunea externă se adaugă problemelor interne
Economia românească a fost afectată în 2026 și de factori externi. Conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creșterea prețurilor la combustibili, gaze și îngrășăminte agricole, ceea ce a adăugat presiuni asupra companiilor și consumatorilor.
În acest context, viitorul Guvern va trebui să gestioneze simultan evoluția PIB-ului, deficitul bugetar și deficitul de cont curent, nivelul inflației, costurile energiei și situația de pe piața muncii.
Te-ar putea interesa și Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Editor : Bianca Bâlu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News