Ministrul Finanțelor, după ce deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB: „Problema deficitului nu este rezolvată”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că execuția bugetară după primele șapte luni ale anului confirmă direcția de reducere a deficitului, dar avertizează că rezultatele nu reprezintă un motiv de relaxare. Deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 48,08 miliarde de lei, respectiv 2,34% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025.
În termeni nominali, deficitul este cu 28,36 miliarde de lei mai mic, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 37%.
Cheltuielile au totalizat 460,39 miliarde de lei, cu 2,9% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
De la 1 septembrie, pacienții au acces la „E-SănătateaMea”. Ce informații apar online și ce se întâmplă cu cardul de sănătate
„Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic”, a transmis Alexandru Nazare.
Ministrul subliniază însă că este important nu doar rezultatul, ci și modul în care a fost obținut.
„Important este și cum facem această ajustare”, spune Nazare, arătând că veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%.
Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei în primele șapte luni, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit datelor Ministerului Finanțelor.
În același timp, statul a rambursat companiilor peste 20,4 miliarde de lei prin TVA.
„Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor”, a afirmat ministrul.
În opinia sa, cifrele arată că disciplina bugetară poate fi combinată cu menținerea investițiilor.
„Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile”, a transmis Nazare.
Dobânzile au trecut de 40 de miliarde de lei
În spatele îmbunătățirii deficitului rămâne însă o presiune importantă asupra bugetului: costul datoriei publice.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 26,5% față de perioada similară din 2025.
Nazare consideră că această evoluție arată de ce procesul de consolidare fiscală trebuie continuat.
„Problema deficitului nu este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în șapte luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, reducerea deficitului și a necesarului de finanțare poate contribui, în timp, la diminuarea presiunii asupra costurilor datoriei.
Nazare avertizează că lunile următoare vor fi mai dificile
Ministrul atrage atenția că evoluția favorabilă de până acum trebuie interpretată cu prudență. Din august, baza de comparație se modifică, prin anualizarea efectelor măsurilor fiscale adoptate în vara anului 2025.
„Din august vom vedea anualizarea efectelor măsurilor adoptate în vara lui 2025, astfel că baza de comparație se schimbă iar diferențele față de anul trecut se vor reduce în mod firesc”, explică Nazare.
Prin urmare, spune ministrul, criteriul important nu va mai fi doar comparația cu anul trecut, ci respectarea traiectoriei bugetare stabilite pentru întregul an.
„Testul nu mai este doar comparația cu 2025, ci menținerea execuției în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an”, a transmis acesta.
S&P, următorul test pentru România
Nazare indică și evaluarea agenției S&P drept un nou test important pentru România.
„Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare”, spune ministrul.
Potrivit acestuia, piețele și investitorii vor urmări dacă România poate păstra direcția de consolidare fiscală și dacă va reuși să construiască un buget credibil pentru 2027.
Pentru perioada următoare, Nazare indică drept priorități disciplina cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor.
„Credibilitatea fiscală se construiește greu și se poate pierde rapid. De aceea, responsabilitatea rămâne obligatorie”, a conchis ministrul Finanțelor.
Te-ar putea interesa și Perspectivele BNR: inflația scade, dar mai lent decât se estima. Riscurile pentru curs rămân ridicate
