Producția industrială pierde din putere după primul semestru din 2026. Economist: Schimbările politice și fiscale au alimentat declinul
Producţia industrială a scăzut, în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 3,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,8%, arată datele publicate marţi, 15 septembrie, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În intervalul menţionat, producţia industrială a scăzut pe serie brută mai ales pe fondul declinului înregistrat de industria prelucrătoare (-4,8%) şi industria extractivă (-1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 2,3%.
Pe serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 3,8%, ca efect al scăderilor industriei prelucrătoare (-5%) şi industriei extractive (-1,2%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,9%.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Regresul este vizibil, dar industria rămâne rezilientă
România nu a intrat în recesiune tehnică, dar economia nu a mai crescut de un an și implicit, nici producția industrială nu s-a descurcat grozav.
„Estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă riscă să prelungească îngheţul economic până în al doilea semestru din 2027.
Singura veste bună este că economia supravieţuieşte tuturor provocărilor, rezilienţa mediului de business fiind una remarcabilă având în vedere condiţiile de business, de la fiscalitatea impredictibilă la inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar”, apreciază economistul Adrian Negrescu.
