Guvernul motivează necesitatea reformei administrative. Bolojan: Dezechilibrele sunt evidente
Ministerul Dezvoltării a publicat pe 13 ianuarie un proiect de lege dedicat reformării administrației publice, care prevede, printre altele, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal și diminuarea numărului de posturi din sfera locală.
Documentul propus prevede o serie de:
- sancțiuni fiscale mai dure pentru construcțiile realizate fără autorizație,
- modificări importante în regimul taxelor și amenzilor pentru șoferi,
- schimbări la nivelul cuantumului de angajați din poliția locală,
- modificări în sectorul jocurilor de noroc,
- modificări în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap,
- schimbări în privința venitului minim de incluziune încasat de beneficiari,
- modificări în structurile de conducere ale agențiilor naționale,
- măsuri pentru o mai bună colectare a creanțelor la buget.
În acest context, premierul României, Ilie Bolojan, a evidențiat o serie de probleme care rezultă din slaba gestiune administrativă a ultimilor ani.
„Având în vedere datele colectate în ultimii ani și comparându-le cu cele din țările UE, apar următoarele dezechilibre.
Dependență mare de transferurile de la bugetul de stat. Astfel:
- Veniturile din transferurile de la bugetul de stat = 7,43% din PIB,
- Veniturile proprii (altele decât transferurile) = 1,51% din PIB.
Din indicatorii de mai sus rezultă că ponderea transferurilor în bugetele locale este de 83,1%. Comparativ, media transferurilor în UE este de 51,1%.
Veniturile din taxele și impozitele locale, printre cele mai reduse:
- Veniturile din taxele și impozitele locale în România = 0,74% din PIB,
- Media europeană = 3,68% din PIB.
Comparativ, veniturile din taxele pe proprietate sunt:
- în România = 0,55% din PIB
- media în UE = 1,85% din PIB
România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (exceptări), nivelului scăzut al taxelor și problemelor de colectare. În aceste condiții, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, susține Bolojan, pe Facebook.
Investiții mari, cheltuieli pe măsură și rezultate mai puțin
Șeful Guvernului consideră că risipa banului public este un dezechilibru major care perturbă buna gestionare administrativă.
„Cheltuieli cu salariile sunt mult mai mari decât veniturile locale. În România, cheltuielile cu salariile în administrațiile locale = 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, venituri din taxe și impozite locale.
În UE, cheltuielile cu salariile = 3,59% din PIB, față de 3,68% din PIB, venituri din taxele locale.
În UE, în medie, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităților locale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile proprii.
Avem investiții locale ridicate în România (2,98% din PIB, față de 1,56% din PIB, media UE, fiind cea mai ridicată valoare din blocul comunitar).
Raportat la resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble.
Investițiile la nivel local sunt susținute masiv din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene”, explică Ilie Bolojan.
Premierul atrage atenția că între localitățile din România există diferențe semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre și mai mari.
„Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta și pot influența indicatorii, comparațiile rămân relevante”, apreciază Bolojan.
Impactul preconizat al pachetului de reforme
Șeful Executivului este optimist în privința schimbării.
„Pachetul de reformă în administrație contribuie la:
- creșterea veniturile proprii ale autorităților locale,
- cofinanțarea investițiilor locale;
- economisirea banilor publici pentru a fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni;
- dezvoltarea economică locală;
- descentraliarea competențelor către autoritățile locale;
- reducerea cheltuielilor de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați.
Corectarea dezechilibrelor este necesară pentru a face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”, conchide Ilie Bolojan.
