Kovesi încheie mandatul în fruntea EPPO cu un dosar major de fraudă. Cum au deturnat românii fonduri de aproape 8 milioane de euro

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
euro coruptie catuse frauda
sursa: gettyimages.com/

Parchetul European (EPPO) a efectuat noi percheziții în cadrul unei anchete care vizează o fraudă cu fonduri europene săvârșită pe teritoriul României. 

Perchezițiile au avut loc la domiciliile suspecților și la sediile unor companii din București. Șase suspecți au fost aduși în fața autorităților judiciare pentru a fi informați oficial cu privire la acuzații, urmând să fie impuse măsuri de control judiciar în anumite cazuri.

Prejudiciul total cauzat se ridică la 7.832.000 de euro (41.510.878,25 lei).

Patru proiecte finanțate de Uniunea Europeană (UE), destinate sprijinirii întreprinderilor sociale din zonele defavorizate, s-au transformat într-un coșmar pentru autoritățile europene.

Proiectele au fost implementate între martie 2019 și noiembrie 2022 în cadrul programului Capital Uman (POCU) al României 2014-2020, finanțat din Fondul Social European (FSE). Pe lângă înființarea și dezvoltarea întreprinderilor sociale, acestea prevedeau inclusiv furnizarea de formare și finanțare pentru anumite planuri de afaceri.

Vezi și: Cum a fost devalizat programul UE pentru incluziunea socială de cinci români. Prejudiciul se ridică la aproape 2 milioane de euro

Cum s-a desfășurat schema frauduloasă

Conform anchetei, suspecții controlau direct sau prin intermediul rudelor apropiate mai multe companii, asociații și fundații implicate în proiecte. Se crede că au folosit aceste entități pentru a direcționa finanțarea către planuri de afaceri depuse de persoane din cercul lor de influență sau în ale căror afaceri aveau un interes direct.

Procesul de selecție ar fi fost pus în scenă pentru a crea impresia că planurile de afaceri au fost evaluate în mod echitabil și transparent, deși evaluarea a fost, de fapt, efectuată de alte persoane decât cele menționate în documentele justificative.

De asemenea, se crede că suspecții au solicitat finanțare pentru cursuri de formare care nu au avut loc, folosind documente care descriau în mod fals organizarea și desfășurarea cursurilor. Se presupune că au manipulat achizițiile efectuate în cadrul proiectelor, inclusiv cele care implică structuri social-economice, utilizând intermediari și companii pe care le controlau pentru a obține bani din granturi.

În consecință, au fost impuse măsuri de sechestru asupra bunurilor imobiliare ale suspecților, evaluate la aproximativ 1.074.000 euro.

Vezi și: Cum a destructurat Parchetul European o rețea transfrontalieră de evaziune fiscală. Pagubele depășesc 3 milioane de euro

Bilanț de mandat pentru Kovesi

EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene, fiind responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale spațiului comunitar.

Procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi îşi încheie astăzi mandatul de şapte ani la conducerea Parchetului European, instituţie în fruntea căreia se află din 2019. De la 1 noiembrie, funcţia va fi preluată de procurorul german Andres Ritter, actualul adjunct al lui Kovesi.

La sfârşitul anului trecut, EPPO avea în desfăşurare 3.602 anchete, iar prejudiciul total estimat adus bugetului Uniunii Europene şi bugetelor naţionale se ridica la 67,27 miliarde de euro.

Peste două treimi din prejudiciul estimat, respectiv 45,01 miliarde de euro, erau asociate fraudelor care afectează veniturile UE, în special fraudei în materie de TVA şi fraudelor vamale. 

Investigaţiile EPPO arată că organizaţiile infracţionale obţin profituri foarte mari din fraudele în materie de TVA şi din cele vamale, asumându-şi riscuri relativ scăzute.

În acest context, activităţile infracţionale tradiţionale, precum traficul de droguri şi de produse contrafăcute sau exploatarea persoanelor vulnerabile, sunt tot mai frecvent combinate cu scheme ilegale care presupun comercializarea bunurilor legale. Astfel de fraude provoacă prejudicii importante atât bugetului UE, cât şi bugetelor naţionale şi sunt dificil de identificat prin acţiuni desfăşurate exclusiv la nivel naţional.

Citește și: DNSC avertizează înainte de Black Friday 2026: Cum pot fi păcăliți românii prin oferte false, mesaje despre colete și rambursări