Șomajul din România a scăzut ușor, dar rămâne peste media UE. Cum arată situația în celelalte state și ce spun specialiștii
Rata șomajului din România a fost de 6,3% în septembrie 2026, în scădere ușoară de la 6,4% în august, dar peste media de 6,2% înregistrată la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri, 30 octombrie, de Eurostat. Aproximativ 517.000 de persoane erau șomere în România, cu aproape 26.000 mai multe decât în aceeași lună a anului trecut. La nivel european, numărul persoanelor fără loc de muncă a ajuns la 13,77 milioane.
Datele ajustate sezonier arată că România a înregistrat o scădere de 0,1 puncte procentuale a ratei șomajului față de august 2026, când indicatorul se situa la 6,4%. În septembrie 2025, rata șomajului era de 6%.
Numărul persoanelor fără loc de muncă a coborât de la aproximativ 523.000 în august la 517.000 în septembrie. Comparativ cu septembrie 2025, când erau înregistrați aproximativ 491.000 de șomeri, numărul acestora a crescut cu circa 26.000.
La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului s-a menținut la 6,2% în septembrie, neschimbată față de luna precedentă, dar peste nivelul de 6% din septembrie 2025. În zona euro, indicatorul a fost de 6,5%, stabil față de august și în creștere de la 6,3% în urmă cu un an.
Eurostat estimează că 13,773 milioane de persoane erau șomere în UE în septembrie 2026, dintre care 11,555 milioane în zona euro. Față de aceeași perioadă din 2025, numărul șomerilor a crescut cu 471.000 în Uniunea Europeană și cu 420.000 în zona euro.
Vezi și Șomajul de lungă durată în România: Cine intră în această categorie și ce stimulente oferă statul
România, aproape de mijlocul clasamentului european
În comparație cu celelalte state membre, România se situează peste media UE, dar sub nivelurile înregistrate în unele dintre cele mai mari economii europene.
Cele mai ridicate rate ale șomajului au fost raportate în Finlanda (10,5%), Spania (10,3%) și Suedia (8,7%). Franța a înregistrat o rată de 8,5%, iar Estonia de 8%.
La polul opus, cele mai mici rate au fost înregistrate în Cehia (2,8%), Bulgaria și Malta (câte 3,4%), Polonia (3,4%) și Slovenia (3,6%).
Germania a raportat un șomaj de 4,1%, Italia de 6,3%, același nivel ca România, iar Grecia de 7,6%.
De ce firmele pot avea dificultăți de recrutare chiar și atunci când șomajul crește
„Din perspectiva recrutării, mai mulți șomeri nu înseamnă neapărat că firmele găsesc mai ușor oamenii potriviți. Contează ce competențe au candidații, unde locuiesc și dacă oferta salarială corespunde cerințelor postului. O companie poate primi multe CV-uri și totuși să găsească puțini candidați care îndeplinesc criteriile esențiale. De aceea, șomajul și dificultățile de recrutare pot exista în același timp”, arată specialista.
Șomajul în rândul tinerilor, o problemă pentru România
În ceea ce privește persoanele cu vârsta sub 25 de ani, cele mai recente date disponibile pentru România indică o rată a șomajului de 30,8% în iunie 2026, peste media europeană. Datele Eurostat pentru România nu includ însă o valoare a șomajului în rândul tinerilor pentru septembrie.
În septembrie 2026, rata șomajului în rândul tinerilor a fost de 15,5% în Uniunea Europeană, în creștere de la 15,4% în august, și de 15,4% în zona euro, față de 15,1% în luna precedentă. În total, aproximativ 3,022 milioane de tineri sub 25 de ani erau șomeri în UE, dintre care 2,469 milioane în zona euro.
Dintre statele membre pentru care există date pentru septembrie, Finlanda a raportat o rată a șomajului în rândul tinerilor de 23,7%, Estonia de 23,9%, Suedia de 23,2%, iar Spania de 22,8%.
Specialista în resurse umane atrage atenția că una dintre dificultățile întâmpinate de tinerii aflați la început de carieră este cerința experienței profesionale, inclusiv pentru posturile de debut.
„Pentru cei aflați la început de carieră, cerința de experiență poate deveni o barieră: nu sunt angajați pentru că nu au experiență și nu pot acumula experiență pentru că nu sunt angajați. Companiile pot contribui la rezolvarea acestei probleme prin stagii plătite, programe de ucenicie și poziții de debut care includ pregătire reală”, afirmă Sorina Faier.
Aceasta consideră că angajatorii ar trebui să distingă mai clar între competențele obligatorii la angajare și cele care pot fi dobândite ulterior, prin pregătire profesională. În același timp, candidații trebuie să poată demonstra concret abilitățile pe care le dețin.
Femeile din România, mai afectate de șomaj decât bărbații
Datele Eurostat arată că rata șomajului în rândul femeilor din România a fost de 6,5% în septembrie 2026, neschimbată față de august. În cazul bărbaților, rata a coborât de la 6,3% la 6,2%.
Comparativ cu septembrie 2025, șomajul feminin a crescut de la 5,8% la 6,5%, în timp ce rata în rândul bărbaților a avansat ușor, de la 6,1% la 6,2%.
La nivelul Uniunii Europene, rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6,4%, iar cea în cazul bărbaților de 6%, ambele stabile față de august.
În zona euro, rata șomajului în rândul femeilor a rămas la 6,7%, în timp ce indicatorul pentru bărbați a crescut de la 6,3% la 6,4%.
Te-ar putea interesa și Cât este ajutorul de șomaj în 2026: cine poate primi indemnizația, ce acte sunt necesare și cum se depune cererea