Iran și Rusia negociază un acord de 110 miliarde metri cubi de gaze anual. Posibil coridor energetic major spre Asia
Iran și Rusia sunt aproape de semnarea unui acord de proporții privind importul și tranzitul de gaze naturale în volum de 110 miliarde de metri cubi anual, potrivit agenției azere de presă Trend News Agency.
Proiectul ar urma să fie implementat în două etape. În prima fază, volumul vizat este de 55 miliarde metri cubi pe an, urmând ca ulterior capacitatea să fie extinsă cu încă 55 miliarde metri cubi. Dacă va fi finalizat, acordul ar reprezenta una dintre cele mai mari înțelegeri energetice bilaterale din regiune din ultimii ani.
Bazele acestei cooperări au fost puse în urmă cu aproximativ doi ani, în cadrul discuțiilor dintre Majid Chegeni, director general al Companiei Naționale de Gaz din Iran, și Alexei Miller, director executiv al Gazprom.
Înțelegerile finale ar fi fost conturate în cadrul celei de-a 19-a sesiuni a Comisiei Economice Comune Iran-Rusia (JEC), desfășurată recent la Teheran. În cadrul reuniunii au fost discutate atât detalii tehnice, cât și aspecte comerciale legate de livrări, infrastructură și mecanisme de plată.
Volumul total de 110 miliarde metri cubi anual oferă un ordin de mărime semnificativ. Această cantitate reprezintă aproape o treime din producția anuală de gaze a Rusiei și depășește volumul livrat de Moscova către China.
De asemenea, cifra este comparabilă cu nivelul exporturilor de gaze pe care Rusia le livra către țările europene înainte de izbucnirea războiului din Ucraina. În acest context, proiectul ar putea redesena fluxurile energetice din regiune și ar consolida rutele alternative de export pentru gazul rusesc.
Rolul Iranului: consum intern sau tranzit regional
Este puțin probabil ca Iranul să utilizeze integral cele 110 miliarde metri cubi pentru consum propriu. Scenariul vehiculat este acela al unui coridor energetic prin care gazul rusesc ar putea fi tranzitat mai departe către Asia de Sud și Sud-Est, inclusiv către piețe precum Pakistan și India.
Un astfel de aranjament ar crea un culoar energetic între state membre sau asociate grupului BRICS, consolidând cooperarea energetică în afara piețelor occidentale tradiționale.
BRICS este o asociație a principalelor economii emergente, inițial formată din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, care și-a extins componența. Grupul reprezintă aproximativ 45% din populația lumii și 35% din economia globală.
Iranul deține a doua cea mai mare rezervă de gaze naturale din lume, estimată la 34 trilioane metri cubi, fiind depășit doar de Rusia. Cu toate acestea, infrastructura internă reprezintă o provocare majoră.
Principalele rezerve de gaze ale Iranului sunt situate în sudul țării, în timp ce zonele cu cel mai mare consum se află în nord. Transportul gazului pe distanțe lungi implică pierderi de presiune și necesită investiții ridicate în infrastructură. În acest context, importul gazului rusesc în zonele de nord este considerat de autoritățile iraniene o soluție mai eficientă din punct de vedere tehnic și economic.
Detaliile finale privind prețul gazului și mecanismele de plată sunt încă în curs de negociere.
Extinderea cooperării în sectorul petrolier
Acordul privind gazele se înscrie într-un cadru mai larg de cooperare energetică. Ministrul iranian al petrolului, Mohsen Paknejad, a subliniat că accelerarea proiectelor comune este esențială în actualul context internațional.
În prezent, șapte câmpuri petroliere iraniene sunt dezvoltate de companii rusești, unele fiind deja în faza de producție. Companiile ruse administrează aproximativ 6% din producția totală de țiței a Iranului, existând planuri concrete pentru dublarea acestei cote la 12%.
Sectorul energetic iranian rămâne sub presiunea sancțiunilor occidentale. Cu toate acestea, autoritățile de la Teheran au creat mecanisme menite să faciliteze investițiile străine, iar companiile ruse se numără printre cei mai activi parteneri în acest context.
În cadrul sesiunii Comisiei Economice Comune au fost semnate patru memorandumuri de înțelegere care vizează mai multe sectoare economice. Oficialii ambelor state și-au exprimat angajamentul de a transforma rapid aceste documente în proiecte concrete și de a dezvolta mecanisme care să reducă impactul restricțiilor externe.
