Motorina la 8,2 lei/litru: între piața globală, fiscalitate și vulnerabilități regionale
Un studiu publicat recent de Asociația Energia Inteligentă (AEI) anticipa o creștere a prețului motorinei cu aproximativ 9%, până la 8,19 lei/litru. La trei săptămâni distanță, în unele stații de alimentare, prețul a atins 8,20 lei/litru. Evoluția confirmă presiunile existente în piață, însă contextul este mai complex decât o simplă scumpire punctuală.
În 2020, benzina costa aproximativ 5,27 lei/litru, iar motorina 5,76 lei/litru. În prezent, benzina se situează în jur de 7,86 lei/litru, iar motorina în jur de 8,20 lei/litru. Creșterea cumulată este de circa 42-49%.
O parte importantă a acestei majorări provine din fiscalitate. În 2020, statul încasa dintr-un litru de benzină 1,89 lei acciză și 0,84 lei TVA. În 2026, acciza la benzină a ajuns la 3,06 lei, iar TVA-ul la 1,36 lei. În cazul motorinei, acciza este de aproximativ 2,8 lei, iar TVA-ul de 1,42 lei.
Dacă în 2020 aproximativ 46% din valoarea unui plin de combustibil revenea bugetului de stat, în 2026 ponderea a urcat la aproximativ 56%. Diferența reflectă atât majorările de taxe, cât și creșterea bazei de calcul.
Potrivit estimărilor din studiu, din majorarea totală de aproximativ 2,5 lei/litru în ultimii șase ani, circa 70% ar proveni din creșterea fiscalității directe, iar restul din costuri comerciale și logistice (transport, distribuție, marje).
Influența cotațiilor internaționale
Între 31 decembrie 2025 și 22 februarie 2026, cotația petrolului Brent a crescut cu aproximativ 18,7%. În aceeași perioadă, prețul motorinei în România a crescut cu circa 8,5%, însă o parte semnificativă a acestei creșteri a fost generată de ajustarea accizelor.
Creșterea netă determinată strict de piață este estimată la aproximativ 5%. Această diferență sugerează că evoluția internațională nu a fost încă transferată integral în prețurile interne. Având în vedere că România importă aproximativ două treimi din produsele petroliere consumate, ajustările externe tind, în timp, să se reflecte și la pompă.
La finalul lunii ianuarie 2026, livrările de petrol rusesc prin conducta Druzhba către Ungaria și Slovacia au fost întrerupte în urma unui incident pe teritoriul Ucrainei. Pentru MOL Group, operatorul principalelor rafinării din Ungaria, situația a creat dificultăți operaționale.
Autoritățile ungare au apelat la rezerve strategice și la rute alternative, inclusiv prin portul croat Omišalj și conducta Adria. Transportul maritim implică însă costuri și timpi suplimentari, care pot influența prețurile în regiune. În plus, Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, punând presiune suplimentară pe lanțurile regionale de aprovizionare.
Poziția României
România dispune de capacități proprii de rafinare și de stocuri interne, ceea ce reduce riscul unei penurii fizice. Nu există în prezent semnale privind o criză de aprovizionare.
Totuși, piața carburanților este interconectată la nivel regional și european. Vestul țării resimte mai rapid mișcările din Europa Centrală, iar motorina, utilizată intens în transport și agricultură, este mai sensibilă la șocuri de ofertă decât benzina.
Discuția actuală vizează mai degrabă presiunea asupra prețurilor decât disponibilitatea produsului.
În prezent, motorina standard se situează în jurul valorii de 8,2 lei/litru, cu variații între aproximativ 8,14 și 8,23 lei/litru, inclusiv în București.
Evoluția următoare depinde în principal de trei factori: stabilitatea livrărilor regionale, dinamica cotației Brent și politica fiscală internă.
Un scenariu de stabilizare ar presupune reluarea fluxurilor normale prin Druzhba și temperarea cotațiilor internaționale, caz în care prețurile ar putea rămâne în intervalul actual, cu fluctuații limitate.
Într-un scenariu de tensiune prelungită, prețul motorinei ar putea urca gradual către 8,3-8,5 lei/litru. Un scenariu de creșteri mai accentuate este considerat mai puțin probabil în lipsa unor noi șocuri externe.
Propuneri de intervenție
AEI propune dezvoltarea unui mecanism de intervenție temporară a statului în cazul în care prețurile produselor petroliere cresc cu peste 10% într-un interval de trei luni. Ideea vizează măsuri fiscale flexibile sau scheme de sprijin țintite pentru sectoarele vulnerabile, fără intervenții generalizate care ar distorsiona piața.
Argumentul central este că România nu se confruntă cu o criză de aprovizionare, ci cu o vulnerabilitate de preț, care poate alimenta inflația și afecta transportul, agricultura și lanțurile de distribuție.
În acest context, evoluția viitoare a prețurilor va depinde de echilibrul dintre factori globali, politici fiscale interne și stabilitatea regională. Creșterea recentă a cotației Brent nu a fost încă reflectată integral în prețurile de la pompă, ceea ce indică faptul că ajustările ar putea continua, în funcție de dinamica pieței internaționale.
