ASF schimbă regulile pentru fondurile de pensii private. Ce efecte ar putea avea noile criterii de risc
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat recent un proiect de normă prin care propune modificarea Normei nr. 11/2011 privind investirea și evaluarea activelor fondurilor de pensii private. Schimbările vizează atât modul de calcul al unor active, cât și regulile privind încadrarea în limitele de risc și ponderea diferitelor instrumente financiare în portofoliile fondurilor de pensii.
Printre principalele modificări propuse se numără introducerea dividendelor de încasat în categoria activelor luate în calcul, eliminarea unor prevederi existente privind evaluarea riscului și stabilirea unor noi ponderi pentru diferite tipuri de investiții.
Totodată, administratorii fondurilor de pensii vor avea obligația de a corecta eventualele abateri de la gradul de risc declarat în prospectul fondului în termen de maximum 90 de zile calendaristice.
Proiectul aduce modificări și în Anexa B a normei, care stabilește ponderile utilizate în evaluarea riscului asociat diferitelor categorii de active.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
Astfel, acțiunile tranzacționate pe piețe reglementate din România, Uniunea Europeană (UE) și Spațiul Economic European (SEE) vor avea o pondere de 30%, în timp ce fondurile monetare vor avea o pondere de 75%, fondurile de obligațiuni de 50%, iar alte categorii de fonduri de investiții și ETF-uri vor avea ponderi de 25%.
Potrivit ASF, modificările urmăresc actualizarea cadrului de reglementare aplicabil fondurilor de pensii private și adaptarea acestuia la evoluțiile pieței financiare.
O schimbare care stârnește dezbateri în industria financiară
Proiectul publicat de ASF a atras deja reacții din partea unor specialiști din domeniul pensiilor private și al managementului riscului. Una dintre poziții vine din partea consultantului financiar George Moț, care consideră că noua abordare ridică semne de întrebare privind modul în care este definit și măsurat riscul investițional.
În opinia sa, modificările propuse conduc la o situație paradoxală, în care acțiunile ajung să fie tratate ca investiții mai puțin riscante decât anumite categorii de obligațiuni sau fonduri de investiții.
„Acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile și fondurile de investiții. Dacă această afirmație ar apărea într-un examen de finanțe sau într-un curs de management al riscului, probabil ar fi considerată greșită. Cu toate acestea, o modificare propusă de ASF pentru fondurile de pensii ajunge exact la această concluzie”, afirmă George Moț, într-o postare pe Facebook.
De ce consideră consultantul că există o problemă
George Moț susține că, în mod normal, un fond de investiții diversificat sau anumite categorii de obligațiuni sunt considerate instrumente cu un profil de risc mai redus decât o acțiune individuală. Din acest motiv, el consideră că noile ponderi propuse de ASF transmit un semnal contradictoriu în ceea ce privește evaluarea riscului.
„Este normal ca o acțiune individuală să fie considerată mai sigură decât un fond de investiții diversificat? Sau decât anumite categorii de obligațiuni? În opinia mea, problema este reală. Soluția propusă însă nu rezolvă cauza, ci încearcă să ocolească regulile de management al riscului prin redefinirea lor”, spune acesta.
George Moț precizează că vorbește din perspectiva unui specialist implicat direct în dezvoltarea metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii. Potrivit acestuia, există alternative care ar putea aborda problema într-un mod mai coerent și mai ușor de justificat din punct de vedere tehnic.
„Ca autor al metodologiei de calcul al gradului de risc pentru fondurile de pensii, consider că există soluții mult mai logice și mai ușor de justificat decât aceea de a declara că acțiunile sunt mai sigure decât obligațiunile sau fondurile de investiții”, afirmă consultantul.
Proiectul ASF se află în etapa de consultare publică, iar propunerile și observațiile formulate de participanții la piață ar putea influența forma finală a normei.
