Analiză Cheltuielile cu fonduri europene cresc. Nazare: „Un semn bun, atragem mai multe fonduri”. Expert: „Spunem multe, facem puține”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la Digi24, în trimestrul al treilea al acestui an, cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri europene au crescut semnificativ comparativ cu primul trimestru.
„Se vede în 2025 o tendinţă pe zona de cheltuială cu fonduri europene în care creşte cheltuiala cu fondurile europene de la 3 miliarde lei în trimestrul unu, în medie, la 5 miliarde lei în trimestrul trei, ceea ce e un semn bun. Asta înseamnă că reuşim să atragem mai multe fonduri europene. Dar această tendinţă trebuie să continue”, a declarat Nazare.
Creșterea de la 3 la 5 miliarde lei în doar două trimestre indică un ritm mai accelerat de implementare a proiectelor cu finanțare europeană. Ministerul Finanțelor consideră că menținerea acestei tendințe este necesară pentru a valorifica integral sumele disponibile în actualul exercițiu financiar.
Importanța următoarelor etape în PNRR
Ministrul a subliniat că România intră într-o perioadă decisivă pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în care nivelul de absorbție trebuie menținut ridicat.
„2026 este anul PNRR. Este critic să absorbim banii din PNRR, un sprint pe final de PNRR în care încercăm să luăm aproape toți banii pe care îi mai putem lua din acest program după ce au fost operate restrângerile din program despre care știți foarte bine, dar sunt 10 miliarde lei în granturi pe care trebuie să-i absorbim până la finalul PNRR-ului”, a precizat Nazare.
Redacția DigiEconomic a discutat cu Cosmin Măglaș, expert în fonduri europene, pentru a evalua semnificația creșterii accelerate a cheltuielilor cu finanțare europeană în T3.
Măglaș confirmă că dinamica este reală și vizibilă la nivelul tuturor instituțiilor care gestionează programe europene.
„Fondurile europene gestionate direct de MIPE au fost deblocate procedural în trimestrul 3, astfel încât s-a reușit absorbția unei sume considerabile din PNRR”, a explicat acesta.
Potrivit lui, și celelalte autorități de management „au făcut plăți importante către proiectele aflate în implementare” în aceeași perioadă.
Expertul subliniază că această accelerare a pus presiune directă pe bugetul gestionat de Ministerul Finanțelor:
„Presiunea pe Ministerul Finanțelor Publice a fost maximă, însă implementarea proiectelor este vitală pentru revenimentul economic așteptat și merită efortul de a susține plățile de cofinanțare.”
El consideră că progresul este vizibil mai ales la proiectele de infrastructură:
„Progresul este evident în această perioadă, în special în proiectele de infrastructură.”
Birocrația rămâne un obstacol major
Deși confirmă progresele recente, Cosmin Măglaș atrage atenția că problemele administrative persistă.
„Încă avem o problemă majoră privind birocratia excesivă în proiectele cu finanțare europeană, generată de incapacitatea statului de a avea proceduri clare, simple și unitare”, afirmă expertul.
Acesta subliniază că ritmul actual de absorbție se resimte tocmai din cauza întârzierilor administrative acumulate în ultimii ani:
„Se simte acest progres abia în 2025, după o stagnare de patru ani.”
În ceea ce privește perspectivele pentru 2026, Măglaș avertizează că anul viitor va fi decisiv:
„2026 este un an de presiune maximă, deoarece PNRR a fost renegociat și reaprobat, însă suma de 10 miliarde de euro este foarte greu de absorbit în condițiile birocratice actuale.”
Expertul atrage atenția și asupra lipsei de reforme administrative care ar accelera absorbția:
„Se observă dorința declarativă de implementare cu succes a PNRR, dar nu există voință politică în privința îndeplinirii jaloanelor de reforme și digitalizare. La nivel legislativ spunem multe, facem puține.”
