Radiografia banilor din România în martie: Românii au împrumutat mai mult, dar au pus mai puțini lei „la pusculiță”
Indicatorii monetari de la sfârșitul lunii martie arată o economie în mișcare, dar marcată de efectele inflației. Masa monetară (M3) a ajuns la un sold de peste 793 de miliarde de lei. Suma este în creștere față de anul trecut, dar dacă scădem rata inflației (termeni reali), puterea de cumpărare a acestor bani a scăzut cu 2,4%, conform datelor publicate luni, 27 aprilie, de Banca Națională a României (BNR).
Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în circulație sub formă de numerar și depozite.
În timp ce banii din conturile curente au crescut ușor, numerarul aflat „în buzunarele” populației a scăzut cu 0,8% față de luna februarie, semn că românii încep să folosească mai mult plățile digitale sau depozitele la termen.
Interesul față de împrumuturi a populației rămâne ridicat
În ciuda contextului economic incert, soldul creditelor acordate de bănci a crescut în martie, ajungând la un total de 453,7 miliarde de lei. Motorul acestei creșteri a fost reprezentat în special de gospodăriile populației, care au contractat credite în lei cu aproape 10% mai mult decât în primăvara anului trecut.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Utilizarea noilor funcții ale platformei eSănătateaMea este condiționată de actualizarea aplicațiilor informatice. Pe cine vizează
Pe de altă parte, companiile par să fi devenit mai prudente când vine vorba de împrumuturile în moneda națională, unde s-a înregistrat o scădere de peste 5%.
În schimb, s-a observat o orientare masivă a sectorului privat către creditele în valută, care au crescut cu peste 19% într-un singur an.
Economisirea: Valuta devine „refugiul” preferat al românilor
Modul în care românii își țin economiile a suferit modificări importante în martie 2026.
Depozitele totale au ajuns la 673 de miliarde de lei, însă se observă o diferență între lei și valută. Depozitele în lei ale populației au înregistrat o ușoară scădere (0,4%) față de luna februarie, ceea ce sugerează că o parte din bani au fost redirecționați fie către consum, fie către conturi în alte monede.
Cea mai mare creștere a fost raportată în cazul depozitelor în valută.
Atât familiile, cât și companiile și-au majorat sumele deținute în euro sau dolari cu aproximativ 12% față de martie 2025. În prezent, mai bine de 31% din totalul economiilor din bănci sunt ținute în valută, românii încercând astfel să își protejeze economiile de deprecierea puterii de cumpărare a leului.
Statul și datoriile externe
Statul român a continuat să se împrumute activ de la băncile comerciale.
Soldul creditului guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună, ajungând la aproape 280 de miliarde de lei. Față de anul trecut, datoria statului către bănci este mai mare cu peste 11%.
În același timp, activele externe nete (diferența dintre ceea ce deține România în străinătate și datoriile către nerezidenți) au crescut semnificativ, cu peste 14% într-un an.
Această evoluție se datorează în principal creșterii rezervelor de aur monetar și a plasamentelor externe, care oferă o anumită stabilitate sistemului financiar național în fața fluctuațiilor de pe piețele internaționale.
