CNIR anunță licitarea ultimului lot din Autostrada Unirii. Asociație: Banii din SAFE sunt condiționați de îndeplinirea termenelor
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a lansat procedura de licitație pentru pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii ,,Unirii” Târgu Neamț-Iași-Ungheni, contract care include și realizarea unui segment de 5 kilometri de autostradă în Republica Moldova.
Pe date de 26 ianuarie au fost depuse 8 oferte pentru realizarea tronsonului 4, care este desfășurat între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu țara vecină.
,,Este un contract cu finanțare europeană prin Programul SAFE, iar elementul de noutate îl reprezintă segmentul de autostradă de 5 kilometri din Republica Moldova, pe care îl va construi România. Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut.
Tot în cadrul acestui contract, CNIR va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă realizarea în termen de 18 luni a segmentului de autostradă cu o lungime de 2,77 km, dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni”, a declarat directorul CNIR, Gabriel Budescu.
Durata de realizare a contractului este de 46 de luni, din care:
- etapa de proiectare: 10 luni,
- etapa de execuție: 36 de luni.
Pe traseu vor fi construite:
- 14 poduri și pasaje
- 2 tunele (tunelul de la km. 83 având o lungime de 1760 metri)
- 2 noduri rutiere (nod rutier de perspectivă - drum de legătură cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, respectiv nodul Golăiești).
Tronsonul 4 are o lungime de 15,5 kilometri și un cost estimat de 4,7 miliarde lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Security Action for Europe (SAFE).
Un proiect mai complicat decât pare
Chiar dacă în aparență această lucrare nu prezintă un grad de complexitate ridicat, comparativ cu celelalte tronsoane din Autostrada Unirii, constructorii vor întâmpina provocări, crede Ionuț Ciurea, director executiv Asociația Pro Infrastructură.
„Sunt mai multe lucruri aici cu proiectul acesta. În primul rând, lucrarea este destul de complexă pentru că avem zona asta colinară de lângă Iași. Atunci când te uiți din satelit nu pare atât de complicată, însă în realitate sunt destul de multe lucrări pe zona de terasamente și mai sunt și alte poduri, viaducte mai lungi și mai scurte, plus două tuneluri.
Deci este o zonă colinară care nu este foarte simplă. Dar dincolo de dificultatea, hai să spunem, medie, a acestui lot, mai ales comparativ cu ce vedem la munte, avem o problemă majoră cu încadrarea în termenele SAFE”, explică Ionuț Ciurea, pentru DigiEconomic.
Finanțarea vine cu termene și condiții
Programul SAFE este destinat achizițiilor militare din sectorul apărării, însă deopotrivă prin această schemă vor fi finanțate proiecte de infrastructură considerate de importanță strategică.
„Acest proiect, de altfel ca toată distanța dintre intersecția cu Autostrada A7 din zona Pașcani-Moțca până aici în granița cu Republica Moldova și iată un pic dincolo de graniță, plus secțiunea din A7 dintre Pașcani-Suceava, care are două loturi practic acordate, acolo avem constructori și proaspăt lansatele loturi de la Suceava la Siret, aceste două mari secțiuni din A7 și A8 sunt finanțate prin SAFE.
În acest moment știm că A7 și A8 vor primi undeva la 4-4 miliarde și jumătate de euro, poate 5 miliarde, dar mă îndoiesc că vor fi 5 miliarde din cele 16,7 miliarde care sunt alocate României prin SAFE. Dacă adunăm toți banii care la modul realist putem să-i vedem din SAFE, nu ne ajung pentru a face toate loturile din aceste secțiuni.
Însă avem parte de o dublă provocare. O dată este partea birocratică, pentru că vorbim de niște lucrări care acum sunt date în licitație, în diverse stadii, unele contestate.
Practic, pentru a ne încadra pe partea de finanțare SAFE, trebuie să avem contractele semnate până în mai, deci până la sfârșitul primăverii.
Este foarte probabil că o să se întârzie. Îmi vine greu să cred că toate licitațiile astea, cu tot cu contestații, o să fie gata până în mai. Ar fi o performanță fantastică”, susține directorul Asociației Pro Infrastructura.
Nu avem finanțare nerambursabilă
Cealaltă provocare este legată de faptul că fondurile alocate prin SAFE vor trebui rambursate.
„Deci, pe de o parte este această problemă birocratică cu licitațiile, pe de altă parte este provocarea financiară, pentru că și mâine, dacă le-am avea pe toate și am aduna valorile contractate, o să vedem că ne dă mai mult decât avem alocarea prin SAFE.
Statul trebuie să pună diferența de la alocarea din SAFE până la cât o să coste aceste autostrăzi. Plus partea de expropriere, costurile aferente care nu sunt luate în calcul aici, care nu sunt deloc de neglijat, mai ales în zonele urbane.
De asemenea, acești bani nu sunt nerambursabili. România va trebui să-i dea înapoi, însă avem niște condiții de creditare absolut excepționale, dobânda e vreo 2% sau ceva de genul, împrumutul e undeva pe 40 de ani cu perioada de grație de 10 ani.
Cu toate acestea, trebuie să accesăm fondurile disponibile prin SAFE pentru infrastructura de transport până în 2030. Provocările sunt, puțin zis, majore”, conchide Ionuț Ciurea.
