Dilema îngrășămintelor în UE: Cum să lovești profiturile Rusiei fără a afecta fermierii europeni
Decizia Comisiei Europene de a impune tarife asupra îngrășămintelor rusești trebuia să reprezinte un câștig triplu: să reducă veniturile Moscovei, să sprijine producătorii europeni aflați în dificultate și să evite creșterile de preț care ar putea amplifica revolta fermierilor din UE. În schimb, pare că nimic din toate acestea nu s-a întâmplat.
De luni de zile, producătorii europeni de îngrășăminte au avertizat că, în contextul restricționării exporturilor de gaze naturale către Europa, Rusia folosește gazul ieftin pentru a produce îngrășăminte la preț redus, pe care apoi le exportă în Uniunea Europeană (UE). Acest mecanism i-a permis Kremlinului să mențină un flux constant de venituri, în pofida sancțiunilor occidentale menite să slăbească economia de război a Rusiei.
Acum, Comisia Europeană ia măsuri prin propunerea unor tarife asupra îngrășămintelor rusești și din Belarus.
Însă planul, care prevede perioade de tranziție de câțiva ani și implementare graduală, riscă să nu mulțumească pe nimeni: ar putea avea un impact nesemnificativ asupra veniturilor Rusiei, în timp ce lasă producătorii europeni descoperiți și îi împovărează financiar pe fermieri, care depind de îngrășămintele ieftine din Rusia pentru a-și menține costurile sub control.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat Noua Lege ANI. Mandatele aleșilor locali pot înceta în 30 de zile în cazul incompatibilităților definitive
Organizația Copa-Cogeca, principalul grup de lobby al fermierilor din UE, avertizează că noile tarife ar putea crește costurile în sezonul următor, agravând situația unui sector deja aflat în dificultate. Grupul susține că planul Comisiei nu oferă garanții că producția internă de îngrășăminte va crește suficient de rapid pentru a compensa lipsurile, arată Politico.
Organizația agricolă cere Uniunii să atenueze impactul prin eliminarea taxelor existente asupra importurilor de îngrășăminte din surse non-rusești, avertizând că, în lipsa unor astfel de măsuri, fermierii din UE ar putea suferi un „șoc financiar catastrofal”.
Comisia insistă că noile tarife – care vor crește de la aproximativ 40 de euro pe tonă la până la 430 de euro după trei ani – vor slăbi economia de război a Rusiei și vor proteja „autonomia strategică” a UE.
Dar criticii consideră că măsurile vin prea târziu și sunt prea slabe pentru a produce un impact real. Chiar și cu tarifele în vigoare, importurile rusești de îngrășăminte vor putea continua fără restricții majore până cel puțin în 2026.
Mult zgomot, puțină acțiune?
Fermierii europeni au protestat deja masiv din cauza costurilor ridicate și pe fondul noilor reglementări ecologice. O nouă creștere a prețului îngrășămintelor ar putea declanșa un nou val de proteste – cu tractoare blocând drumuri și paralizând capitalele. Acesta este un scenariu politic pe care Bruxelles-ul vrea să-l evite.
În același timp, implementarea lentă a tarifelor îi nemulțumește pe producătorii europeni de îngrășăminte, care acuză că Rusia este lăsată să inunde în continuare piața. Anul trecut, UE a importat 6,17 milioane de tone de îngrășăminte rusești, în valoare de 2,12 miliarde de euro – cel mai mare volum de la invazia Rusiei în Ucraina, conform datelor Eurostat.
Pentru producătorii europeni, problema nu este doar concurența rusească, ci și faptul că Bruxelles a acționat prea târziu.
Tiffanie Stephani, vicepreședinte al gigantului norvegian Yara, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, avertizează că efectele măsurilor nu se vor resimți suficient de repede.
„Apreciem că Comisia încearcă să reducă importurile de îngrășăminte rusești, dar, din păcate, este prea puțin și prea târziu”, a declarat Stephani.
Ea avertizează că, prin întârzierea unor acțiuni ferme până în 2026 sau chiar mai târziu, UE riscă să își saboteze propria industrie a îngrășămintelor, permițând în același timp produselor rusești să continue să domine piața.
