Inflația, la 9,8% în octombrie. Economist: „Creșterea spectaculoasă a prețului energiei dinamitează economia”

Georgiana Costea Data publicării: Data actualizării:
inflatie romania
sursa: shutterstock.com/

Rata anuală a inflației în România a fost de 9,8% în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate miercuri, 12 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS), asemănător cu nivelul atins în lunile septembrie și august, după creșterea de TVA.

În luna octombrie 2025, comparativ cu septembrie, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu cu 0,74%.

Comparativ cu octombrie 2024, creșterile sunt substanțiale: mărfurile alimentare au crescut cu 7,57%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar serviciile cu 10,5%.

Față de anul trecut, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la:

  • Pâine și produse de panificație: +9,5%
  • Fructe proaspete: +22,7%
  • Lapte: 9,4%
  • Cafea: 19,2%
  • Energie electrică: +72,3%
  • Gaze naturale: +3,1%
  • Combustibili: +5%
  • Tutun +6,7%
  • Transport +12,4%
  • Chirie +8,8%

Ce cred economiștii

Economistul Adrian Negrescu a declarat, pentru DigiEconomic, că datele statistice vin „să confirme că creșterea spectaculoasă a prețului energiei (72,3%) dinamitează economia”.

„Este ca un cancer care se răspândește tot mai mult și care afectează tot ce se produce în țara asta, de la alimente, la produse nealimentare și servicii. Inflația record din România, cea mai mare din UE, are drept principală cauză liberalizarea haotică a pieței de energie, incompetența și lipsa de atitudine de ANRE și a celorlalte instituții responsabile ducând prețurile din România pe o creștere care afectează puternic puterea de cumpărare și competitivitatea firmelor românești.

Cu acest preț uriaș al energiei, creat nu de 'agenturili străine', nu de 'multinaționalele care sug sângele poporului' ci de firmele de stat (90% din energia pe care o consumăm este produsă de statul român), ne tăiem, practic, singuri craca de sub picioare din punct de vedere economic, de autosabotăm și devenim, pe zi ce trece, doar o piață de desfacere pentru produsele străine”, a explicat acesta.

Negrescu estimează că, dacă piața gazelor va fi liberalizată responsabil și nu vor fi introduse noi taxe, inflația ar putea coborî în 2026 spre 6–7% în primăvară, cu tendință descrescătoare ulterior.

„Dincolo de cauzele inflației, singura veste bună în momentul de față, dacă o putem privi așa, este că creșterile de prețuri s-au calmat în jurul nivelului de 10%, iar probabil de luna viitoare vor începe, treptat, să se tempereze. Dacă vom știi să pregătim așa cum trebuie liberalizarea pieței de gaze din aprilie anul viitor, toate prognozele converg către o scădere treptată a inflației spre un 6-7% în primăvară și poate un nivel mai redus în a doua parte a anului.

Asta dacă nu cumva statul va încerca să profite de inflație, de această 'mamă a tuturor taxelor' și să pună gaz pe focul creșterilor de prețuri pentru a încasa mai mulți bani la buget. Dincolo de perspective, vestea proastă este că alimentele de bază devin tot mai scumpe pe lună ce trece, o dovadă în plus că plafonarea adaosului comercial a fost și este ca o frecție la un picior de lemn. Pâinea, legumele, carnea, laptele, ouăle și uleiul se scumpesc, în medie cu 9%, iar asta arată dimensiunea problemelor din economie”, mai explică specialistul.

Soluția pentru reducerea inflației

Pentru anul 2026, Negrescu consideră că soluția pentru a reduce semnificativ inflația este ca „Guvernul să intervină la companiile producătoare de energie și să impună soluții pentru ieftinirea curentului electric, marea problemă din momentul de față”.

„În plus, să sperăm că autoritățile se vor ține de cuvânt și nu vor crește taxele anul viitor, altfel spus nu vor stimula astfel creșterile de prețuri. Da, economia se adaptează, oamenii își schimbă obiceiurile de consum, scăderea puterii de cumpărare determină, în tot mai multe cazuri, o temperare a creșterii prețurilor însă nu este de ajuns. Fără măsuri administrative, piața liberă nu are cum să tempereze scumpirile în condițiile în care costurile de producție, cele logistice, cu forța de muncă, toate tind să crească din ce în ce mai mult”, a conchis acesta.