Orașele germane raportează probleme bugetare pe fondul stagnării economiei și creșterii costurilor
Oraşele din Germania se confruntă cu probleme financiare serioase din cauza evoluției nefaste a economiei țării, arată un sondaj publicat cu câteva zile înaintea alegerilor legislative, potrivit Reuters.
Aproximativ 37% din marile orașe ale Germaniei nu sunt în măsură să îşi echilibreze bugetele şi 47% se bazează pe fondurile din rezerve. Doar 2% din oraşele germane sunt optimiste când vine vorba de perspectivele lor financiare în următorul cincinal, în scădere de la 64% în urmă cu cinci ani. Aproape jumătate se aşteaptă la o înrăutăţire a bugetelor, fapt ce ar putea genera concedieri în masă, închiderea serviciilor dar şi blocarea proiectelor de infrastructură.
„Era bugetelor echilibrate s-a terminat.Problema este una structurală, şi nu este vina administrațiilor municipale. Ne confruntăm cu sarcini uriaşe precum transformarea transportului, energiei sau a reţelei de termoficare. Cum anume vor fi finanţate aceste investiţii masive nu a fost nici măcar clarificat", apreciază analiștii.
Intensificarea concurenţei străine, costurile mari cu energia și dobânzile precum şi incertitudinea politică au pus presiune pe economia germană, care s-a contractat în 2024 pentru al doilea an consecutiv şi ar urma să intre în același șcenariu și anul acesta, potrivit estimărilor făcute de specialiști.
Cheltuielile sociale au sufocat bugetele orașelor
Principalul motiv de creştere a costurilor are legătură cu distribuția fondurilor atribuite municipalităţilor, care aproape niciodată nu sunt finanţate în totalitate de la bugetul central.
Majorarea cheltuielilor sociale a creat presiuni semnificative asupra bugetelor oraşelor, inclusiv a costurilor cu ajutoarele pentru copii, susţinerea persoanelor cu dizabilităţi şi asistenţa pentru persoanele vârstnice.
Cheltuielile sociale municipale au crescut cu 12% anul trecut, iar costurile cu programele de asistenţă pentru copiii şi tineri s-au dublat în ultimul deceniu, de la 32,8 miliarde euro până la 67,6 miliarde euro. În plus, afluxul de refugiaţi a dus şi el la creşterea cheltuielilor cu programele de asistenţă pentru copiii, tineri, şomeri şi protecţia socială.
