Exclusiv Președintele CNCD, despre interzicerea femeilor la Mănăstirea Frăsinei: Ar fi interesant cum vede instanța o astfel de decizie
Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a vorbit la Interviurile Digi24 despre scandalul apărut după ce Mitropolitul Olteniei, ÎPS Irineu, a blestemat preoţii şi credincioşii care merg să se roage la o biserică ce aparţine de mănăstirea Frăsinei, din Vâlcea. Mitropolitul a anunțat că va ridica și monument pe locul în care Sfântul Calinic a oprit urcarea femeilor la Mănăstirea Frăsinei.
Csaba Asztalos: Cultele au o autonomie în ceea ce privește doctrina și pot exista locuri religioase în care pot să aibă propriile reguli de acest gen, în care intră doar bărbații, de exemplu. Ar fi intersant cum ar interpreta instanța o astfel de decizie, chiar și cum ar interpreta CNCD.
Dumneavoastră cum ați interpreta?
Csaba Asztalos: Eu sunt unul din 11. Aș avea o dilemă în a oferi prioritate autonomiei cultului respectiv și a interpreta că este o formă de descriminare. Este un tratament diferențiat.
La un moment dat, am fost sunat de colegii dumneavoastră, după ce BOR a adus o regulă potrivit căreia preotul care divorțează nu mai poate avea o parohie, și mai întrebat dacă este discriminare sau nu. Atunci eu am pus întrebarea: dacă în cultul romano-catolic preotul are interdicția de a se căsători este o formă de discriminare? Sunt lucruri care țin de organizarea internă a cultului respectiv.
Biserica este un loc public, nu?
Csaba Asztalos: Este un loc public, dar are anumite reguli care țin de doctrină și alte reguli care țin de doctrină. Ar trebui să citesc un pic mai mult decât am citit pe zona de religie, dar depinde și cum prezinți aceste reguli. Cred că nu este înțelept să introduci astfel de reguli printr-un blestem. Cred că este înțelept, dacă tot ești preot și pastorul comunității, sî introduci astfel de regulă prin a explicații anumite tradiții și elemente.
Cum e văzută condiția femeii în anumite culte nu contează părerea mea, ca libertate de conștiință, pentru că eu am o funcție publică și reprezint statul. Am obligația să nu interferez, în calitate de reprezentant al statului.
Sunt situații limită. Și declarația arhiepiscopului Tomisului despre femei a fost la limită. Nu sunt de acord cu acea declarație, dar întrebarea este dacă putea statul să intervină sau nu. Nu a pățit nimic, cultul trebuie să își aplice propriile reguli.
Acolo am avut totuși o contrareacție a doi ierarhi, două reacții foarte pertinente și clare. A fost un echilibru în dezbaterea publică.
Ați avut sesizări privind discriminarea în biserici? Nu mă refer aici doar la BOR.
Csaba Asztalos: Au fost plângeri legate de libertatea de conștiință, de utilizarea cimitirelor a diferitelor culte. A fost o serie de plângeri pe declarațiile preoților, predarea religiei în școli, prezența simbolurilor religioase în școli. Toate acestea au generat reacții foarte contondente. Din experiența mea de peste 21 de ani, de la înființarea instituției, probabil cea mai dificilă și cea mai contondentă și dificilă speță a fost în 2007-2008 privind plângerea privind prezența simbolurilor religioase în școli, în special a icoanelor. După a fost discursul lui Viktor Orban de la Tușnad.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
