Autorităţile din România au ascuns că şi caşcavalul Brădet avea E.coli. Alerta europeană nu spune dacă produsele sunt încă la vânzare
Brânza românească a fost reclamată de Italia prin sistemul de alertă al Comisiei Europene după ce analizele au arătat că bebeluşul de origine română de 1 an şi 2 luni are E.coli 026, aceeaşi tulpină descoperită şi în brânza Brădet pe care copilul a mâncat-o. Aceeaşi tulpină E.coli 026 a îmbolnăvit mai mulţi bebeluşi şi în ţara noastră. La câteva ore după alerta europeană, oficialii români nu ştiau nimic despre situaţie.
Andrei Butaru, preşedintele ANSVSA: „Eu nu ştiu de ea. Doar dacă a apărut azi, de când suntem aici”.
Patronul fabricii din Argeş nu înţelege de ce alerta europeană vizează brânza de oaie.
Marius Badea: „Dacă o fi brânză de oaie, nu este brânza noastră. Noi nu facem brânza de oaie. Ne-au trimis o notificare prin care au recoltat de la noi brânză de burduf şi smântână, pot confirma că într-adevăr este vorba despre brânza noastră, dar de vacă”.
În alerta Comisiei Europene nu sunt menţionate cantităţile suspectate şi nici dacă produsele sunt la vânzare în magazine. Sunt trecute doar ţările în care există un pericol din cauza brânzei de oaie din România- Italia, Franţa şi Germania şi ţara noastră.
Achim Irimescu, ministrul Agriculturii: „(Despre ce cantitate e vorba? Despre ce firmă?) Nu ştiu în aceste momente, toţi vrem să ştim aceste cifre, e legitim să comunicăm aceste cifre pentru că e important să înţelegem că a fost undeva un accident şi nu e vorba de o greşeală de sistem”.
Producătorii se plâng că lipsa acestor informaţii le afectează vânzările şi exporturile.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Lapte: „Pun tot felul de întrebări, au intensificat controalele, cer tot felul de documente. Asta înseamnă blocaj în export, pierdere de clienţi”.
David Todoran, producător de brânză: „A fost o scăpare zic eu în ţară la noi. Aceste scandaluri afectează industria alimentară şi industria laptelui din România”.
Piaţa brânzeturilor de la noi este estimată la 950 de milioane de euro.
Şi caşcavalul Brădet avea E.coli, nu doar brânza de vaci
Confirmarea contaminării există de 11 zile, dar nu a fost anunţată public. Nimeni nu explică de ce. Este una dintre cele mai importante informaţii oferite abia astăzi de oficiali ai autorităţilor sanitare şi de control.
Preşedintele Autorităţii Sanitar-Veterinare nu are un răspuns. Nu e clar de ce în plin scandal legat de periculoasa bacterie românii nu au fost informaţi că încă un produs Brădet a fost depistat cu E.coli.
Ministrul Sănătăţii a făcut în schimb o legătura între lactatele fabricii din Argeş şi îmbolnăvirea bebeluşilor. Este, spune oficialul român, şi concluzia specialiştilor suedezi care s-au implicat în criza bebeluşilor de la noi.
În timp ce italienii au trimis o alertă europeană imediat ce au avut rezultatele analizelor de la brânza de burduf Brădet şi de la copilul român internat în peninsulă, la noi reacţiile întârzie.
Copilul român de un an şi 2 luni a fost diagnosticat joi cu SHU în Italia. În aceeaşi zi, autorităţile sanitare din Toscana au anunţat drept o sursă a îmbolnăvirii brânza de burduf Brădet.
Amalia Şerban, director în Ministerul Sănătăţii: „Concluziile experţilor au fost că sunt 3 evidenţe clare ale legăturii acestui caz cu cazurile de îmbolnăvire din România şi anume: identificarea produsului lactat fabricat şi importat din România. Existenţa O26 în probele biologice de la copil şi identificarea tulpinii O26 din proba de brânză”.
Tatăl copilului vrea să dea fabrica din Argeş în judecată.
Adrian Corban, tatăl copilului cu SHU din Italia: „Dacă eu nu duceam copilul în acea zi la spital şi mai întârziam chiar şi 24 de ore, copilul meu putea să fie mort. (Ce măsuri veţi lua?) Este clar că firma Brădet va fi dată în judecată”.
Marius Badea, patronul firmei Lactate Bradet: „Eu înţeleg suferinţa părinţilor şi probabil că dacă analizele vor fi aşa, pot fi şi întemeiate să facă acest demers. Este normal, este o viaţă, este destul de delicat”.
În data de 5 martie, fabrica Brădet şi-a retras de pe piaţă toate produsele fabricate în luna februarie. 20,4 tone din România, 6,5 tone din Italia, 1,4 tone din Germania, 1,1 tone din Belgia şi 10,4 tone din Spania.
În Spania, de exemplu, retragerea înseamnă daune serioase în contul angrosistului care distribuie aproape 7.000 de produse româneşti.
Titus Mîzgan, manager al depozitului produse românești: „Aveam în depozite undeva la o tonă şi jumătate de produse Brădet, brânzeturi, caşcavaluri, lactate, smântână. Săptămânal cred că se pierd 10.000 de euro când am retras produsele”.
În ultimele luni, 17 copii au ajuns la Spitalul Marie Curie cu Sindrom Hemolitic Uremic. Trei dintre ei au murit în braţele medicilor. În acest moment, mai sunt internaţi în spital 2 copii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
