Omul-cinematograf ţine piept mall-urilor
Povestea lui Ion Ionescu seamănă cu cea din filmele care rulează în cochetul său cinematograf. A plecat peste Ocean în anii comunismului şi a ajuns să facă filme cu actorii care umpleau sălile de cinema în anii 90.
Reporter: Cu Van Damme unde eraţi acolo?
Ion Ionescu: Aici la un film care s-a numit Inferno, e făcut în Statele Unite, a fost şi pe ecrane şi asta e la premiera filmului. Am fost producător.
..
Ion Ionescu: Aici din Mad Max... o dedicaţie: Ion poţi să fugi, dar nu poţi să te ascunzi. Adică mă va prinde. Este rolul negativ principal din film!
După ce a fugit odată, s-a reîntors în ţară şi a preluat fostul cinematograf Cotroceni, pe care l-a transformat în afacerea sa de suflet.
Ion Ionescu, om de afaceri : De acolo am învăţat că în viaţă trebuie să faci ceea ce îţi face plăcere pentru că e mult mai important decât banii pe care poţi să îi faci.
A investit 100.000 de euro în sistemul audio şi în echipamentul de proiecţie şi a devenit singurul antreprenor care s-a luat la trântă cu sălile de cinema din malluri. Chiar şi aşa, afacerea lui e ca un joc de noroc. De foarte multe ori am pus pariu pe un film, pe care eu l-am văzut, şi am zis: ăsta o să meargă extraordinar şi nu a venit nimeni. Şi invers în care am zis...aaa..n-am ceva mai bun şi a mers extraordinar spune Ion Ionescu.
Reporter: Sunt zile când mergeţi aici în sală şi vedeţi un film?
Ion Ionescu: De foarte multe ori. Trebuie să mă răsfăţ şi eu într-un fel că e jucăria mea.
Clienţii nu sunt mulţi, dar servesc floricele ca la ei acasă şi se cunosc toţi cu proprietarul.
- La mall nu-mi place. Nu e vorba de preţ, e vorba de atmosferă. Aici e mai liniştit, mai plăcut
- Cam de trei ani vin numai aici cînd vreau să văd ceva. E un loc foarte frumos de descoperit. Au cărţi, au cafea bună
Patronul se străduieşte să le creeze şi o atmosferă plăcută Servesc (clienţilor - n.red) câte o vişinată din partea casei sau le dăm câte un cookie. Avem o atmosferă mai de familie aşa...
Sala de 100 de locuri din Cotroceni e o adevărată raritate în România lui 2015. La Revoluţie statul avea 600 de cinematografe. Acum a mai rămas cu 22. Un imens patrimoniu cultural şi imobiliar s-a transformat într-o ruină, aşa cum este şi această sală de cinema.
Cele care nu au fost abandonate, s-au transformat în săli de bingo sau restaurante.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
